Prin urmare, căutăm nişte oameni care să se alăture proiectului şi să continue ce am început:

TopHabits în câteva cifre:

1. Peste 200 de unici pe zi.

2. 1.428 fani pe Facebook.

3.  662 followeri pe Twitter.

4. 267 articole publicate şi 1.077 comentarii.

5. 3 autori rămaşi.

Avem nevoie de nişte voluntari pentru următoarele funcţii:

Project Manager

Caut un Project Manager care să coordoneze echipa TopHabits.

Cerinţe:

1. Să te pricepi puţin cu: WordPress, Google Analytics, Twitter şi Facebook.

2. Să ai un blog.

3. Să fii pasionat de dezvoltarea personală.

4. Să fii din Cluj-Napoca.

5. Să fii pasionat de online.

6. Să fii capabil să coordonezi o echipă. Creativ. Ambiţios.

Autori

Cum eu renunţ, iar Ilinca e în America căutăm şi nişte autori care să intre în echipă.

Cerinţe:

1. Neapărat să fii pasionat de dezvoltarea personală. De-a lungul timpului am observat că cei ce au intrat în TopHabits doar pentru că li s-a părut mişto proiectul, au renunţat destul de repede.

2. Gramatica impecabilă. Ok, poate exagerez, dar când vine vorba de gramatică sunt foarte sensibil.

3. Seriozitate. Ne pierdem timpul cu scuze de genul ”am uitat”, “n-am avut starea necesară”.

Alţi oameni buni la altceva

Dacă ai alte idei care ar ajuta TopHabits şi crezi că eşti omul potrivit care să implementeze acele idei, trimite-ne un mail

Vă rugăm să trimiteţi CV-urile la andrey.boar[at]gmail.com.

De ce să lucrezi la brandul tău

Aşa cum spunea Jeff Bezos, fondatorul Amazon, brandul este “ceea ce spun oamenii despre tine când nu eşti cu ei în aceeaşi cameră”. Cu alte cuvinte, fiecare din noi avem deja un brand chiar dacă am lucrat sau nu la el. De aceea e important să lucrezi la brandul tău şi să-l întreţii ca să te asiguri că imaginea ta e aşa cum doreşti tu să fie.

Cum să-ţi construieşti un brand

1. Identifică-ţi talentele şi valorile

Talentele tale  caracterizează lucrurile pe care le faci bine în mod natural şi cu plăcere. Eu de exemplu, când încep să scriu un articol, îmi place atât de mult ceea ce fac încât pierd noţiunea timpului. Pot să spun astfel că am o inclinaţie specială spre scris.

Care sunt înclinaţiile tale? Psihologul Mihaly Csikszentmihalyi a vorbit pentru prima oară despre starea de flux, în care pierzi pur şi simplu noţiunea timpului şi în care simţi că faci ceea ce îţi place. Ei bine, poţi să-şi găseşti talentele şi înclinaţiile gândindu-te la momentele în care ai avut o astfel de stare de flux.

Talentele identificate împreună cu valorile tale(lucrurile în care crezi cel mai mult) sunt fundaţia brandului tău personal. Despre valori şi cum le poţi găsi, voi vorbi în articolul viitor.

2. Identifică-ţi combinaţia de  abilităţi şi experienţă

Talentele aplicate într-un anume mod se transformă în abilităţi. De exemplu, talentul de a organiza oamenii se poate transforma într-o meserie de ofiţer de armată, manager sau organizator de evenimente. Făcând referire la talentele tale, în ce abilităţi le-ai transformat?

De fiecare dată când vrei să afli ceva despre o persoană, cineva îţi înşiră mai multe lucruri pe care le-a făcut persoana respectivă. Exact asta e combinaţia de abilităţi şi experienţă.

3. Păstrează-ţi scopul în minte

Care crezi că e scopul tău pe Pământ? E important să-ţi cunoşti scopul pentru a te asigura că munca pe care o faci se pliază pe scopul tău personal. În felul ăsta munca ta e mult mai plăcută şi mult mai provocatoare.

Brandul personal trebuie să comunice scopul tău. În felul acesta asiguri o anumită consistenţă scopului tău.

4. Evocă un arhetip

Arhetipurile sunt una dintre modalităţile prin care ne transmitem brandul în faţa celorlalţi. Dacă stau să mă gândesc la fosta mea clasă de liceu de exemplu pot să identific persoane care evocau arhetipul Rebelului, , Liderului, Tipului obişnuit ş.am.d.

Arhetipurile arată modul în care noi alegem să ne facem treaba. Dacă ai o funcţie de conducere e mai potrivit să evoci tipul Liderului, decât al Rebelului de exemplu.

5. Asigură-te că munca se potriveşte cu scopul

Toate proiectele în care alegi să te implici, joburile pe care le alegi sunt detalii care se adaugă la povestea brandului tău. Mulţi oameni fac greşeala să se implice în proiecte care nu li se potrivesc sau să se afişeze cu persoane care pot dăuna reputaţiei lor.

Toate lucrurile lângă care vrei să te pui trebuie să fie conforme cu brandul tău.

6. Crează-ţi lista de contacte

În procesul de construcţie a unui brand trebuie să ai în vedere crearea unor relaţii şi menţinerea lor. După cum zice şi Dragoş Novac în articolul Dac-aş fi puştan:

“aş încerca să cunosc pe toţi oamenii care sunt meseriaşi pe ceea ce eu vreau să învăţ sau vreau să fac.”

De importanţa contactelor vorbeşte şi omul de afaceri George Brăiloiu: “Cele mai importante deţineri ale unui om de afaceri sunt agenda lui de telefon, cercul lui de prieteni şi agresivitatea”.

În orice domeniu ai activa, există oameni care te pot ajuta în proiectele tale sau pe care poţi să-i ajuţi şi tu. Fă cunoştinţă cu ei!

7. Fă-te vizibil folosind tehnologiile actuale

Trăim în epoca web 2.0. Te poţi folosi de reţelele sociale precum Facebook, Linkedin, Twitter şi de bloguri ca să-ţi contruieşti şi să-ţi întreţii brandul.

Din păcate “studenţii nu profită de nişte mijloace noi şi foarte utile, ce ar constitui un avantaj major în CV/portofoliu”. Alexandru Negrea în Blogul – experienţă profesională pentru studenţi.

Rămân uimit ori de câte ori văd un student la comunicare ce n-a avut niciodată un blog sau nu ştie cu ce se mănâncă Twitter-ul. Facebook nu înseamnă doar like-uri şi poze cu pisica. Te-ai gândit vreodată cât de uşor poţi intra în contact pe Facebook cu nişte oameni din domeniul în care activezi?

Cu ajutorul reţelelor sociale lumea poate afla cât mai multe despre tine şi munca pe care o faci. Nu ignora acest lucru.

***

Ce mi-a plăcut la carte a fost că pe lângă partea teoretică, capitolele au fost însoţite şi de o parte practică menite să te ajute să-ţi construieşti brandul.

Sunt curios dacă cineva dintre voi a citit-o sau dacă aveţi alte idei cu care ne putem crea brandul personal.

Autor&Titlu:  John Purkiss: Brand You: Turn your Unique Talents into a Winning Formula

Editura:  Artesian

Suntem convinşi că avem nişte cititori feroce pe tophabits.ro de aceea vă aşteptăm la concurs într-un număr cât mai mare.

Ce cărţi oferim

Secretele Succesului – Dale Carnegie

Dacă doriţi să creaţi nişte relaţii excelente cu cei din jur, cartea lui Dale Carnegie vă oferă principiile necesare pentru a realiza acest lucru. Eu am citit-o, i-am făcut şi un review aici şi v-o recomand cu căldură.

Puterea Prezentului – Eckhart Tolle

Eckhart Tolle este unul dintre cei mai cunoscuţi învăţători spirituali din lume. Din păcate, n-am apucat să-i citesc încă nicio carte, însă despre beneficiile trăirii prezentului am scris un articol mai pe larg aici.

Tehnicile programării neuro-lingvistice – Sue Knight

Din nou, despre programarea neuro-lingvistică nu am citit până acum, deşi e un termen foarte des întâlnit în domeniul dezvoltării personale tocmai pentru că această ştiinţă se preocupă cu îmbunătăţirea comportamentului uman.

Ce trebui să faceţi

Vă invităm să intraţi pe pagina de Facebook a librăriei Okian şi să lăsaţi un comentariu la acest status în care să ne spuneţi ce carte doriţi să câştigaţi şi să ne spuneţi de ce.

Cele mai convingătoare 3 răspunsuri alese de echipa TopHabits vor fi desemnate câştigătoare.

În cazul în care nu aveţi profil pe Facebook ne puteţi lăsa un comentariu la acest articol cu cartea aleasă şi de ce doriţi s-o primiţi.

Perioada de desfăşurare a concursului: 21-28 iunie. Marţi seara, 28 iunie anunţăm câştigătorii.

Succes şi vă mulţumim încă o dată că sunteţi cititorii noştri

După cum aţi observat, de curând am creat o pagină Ce zic alţii în care dorim să afişăm părerile cititorilor mulţumiţi ai blogului nostru.

Dacă doriţi ca părerea voastră să apară acolo am dori să ne lăsaţi un comentariu la acest articol în care să ne spuneţi de ce citiţi TopHabits. Ne puteţi lăsa şi o adresă a blogului sau un link către o fotgrafie dacă doriţi să afişaţi una.

Vă mulţumim!

sursa FOTO

“Sper ca unii dintre urmaşii mei îmi vor lua exemplul şi vor culege roadele.”

Benjamin Franklin

Benjamin Franklin a fost una dintre cele mai strălucite minţi ale omenirii. A descoperit electricitatea, a scris primul best-seller din Statele Unite pe vremea sa, a participat la conceperea Declaraţiei de Independenţă a SUA. Şi totuşi nu a debutat în viaţă cu cele mai bune şanse.

Vă vine să credeţi că acest om a realizat atâtea lucruri în viaţă născându-se într-o familie săracă de 17 copii şi făcând doar 3 ani de şcoală? Şi totuşi, cum a reuşit?

Planul de 13 virtuţi ale lui Benjamin Franklin

În cartea Cum am devenit expert în vânzări autorul spune că unul dintre lucrurile care l-au ajutat cel mai mult în viaţă a fost planul celor 13 virtuţi ale lui Benjamin Franklin.

Pe când avea doar 20 de ani şi era un mic tipograf din Philadelphia plin de datorii Franklin a conceput un plan cu 13 virtuţi care credea el că sunt necesare pentru succesul în viaţă.

Apoi s-a decis să se concentreze timp de o săptămână pe o singură virtute urmând ca în cealaltă săptămână să treacă la următoarea. De fiecare dată când nu respecta virtutea săptămânală punea un punct negru într-un tabel precum cel de mai jos:

Iată mai jos cele 13 virtuţi în ordinea pe care le practica Benjamin Franklin:

1. Cumpătarea – Nu mânca până la îngreunare şi nu bea până la ameţire.

2. Liniştea – Nu spune decât ceea ce ar putea folosi altora sau ţie; evită conversaţiile mărunte.

3. Ordinea – Lasă toate lucrurile pe care le ai la locul lor; acordă fiecărei părţi a ocupaţiei tale timpul ei.

4. Hotărârea – Fii hotărât să faci ceea ce trebui; îndeplineşte fără greş ceea ce ai hotărât.

5. Chibzuinţa - Nu cheltui decât pentru binele tău sau al celorlalţi; nu irosi nimic.

6. Hărnicia – Nu pierde timpul; fii ocupat mereu cu ceva folositor; elimină toate acţiunile inutile.

7. Sinceritatea – Nu-l induce în eroare pe celălalt, pentru că se va simţi rănit; gândeşte inocent şi drept, iar dacă vorbeşti, vorbeşte la fel.

8. Dreptatea – Nu nedreptăţi pe nimeni făcându-i un rău sau neacordându-i beneficiile care cad în sarcina ta.

9. Moderaţia – Evită extremele; abţine-te să urăşti relele care ţi s-au făcut pe măsura gravităţii lor.

10. Curăţenia – Nu tolera murdăria corpului, a hainelor sau a locuinţei.

11. Calmul - Nu te lăsa deranjat de nimicuri sau de accidentele obişnuite ori inevitabile.

12. Castitatea – Practică rareori sexul şi numai pentru a avea copii sau a-ţi păstra sănătatea; nu recurge niciodată la el din plictiseală, slăbiciune, pentru a distruge sau a strica reputaţia cuiva.

13. Umilinţa – Imită-i pe Iisus şi pe Socrate.

La sfârşitul vieţii când şi-a scris autobiografia, Benjamin Franklin a dedicat 15 pagini planului celor 13 virtuţi spunând că acest plan l-a adus la succesul de care s-a bucurat în viaţă. Iar la sfârşit a adăugat: “Sper ca unii dintre urmaşii mei îmi vor lua exemplul şi vor culege roadele.”

Întotdeauna mi-au plăcut autobiografiile oamenilor mari din istorie pentru că dacă am vrut să învăţ ceva, mi-am dorit să aud sfaturile unui om care s-a bucurat deja de realizări în viaţă. Iar faptul că Benjamin Franklin a ajuns atât de sus pornind în nişte condiţii foarte vitrege mă înclină să cred că un astfel de plan urmat pe o perioadă lungă de timp chiar va avea efecte.

Voi ce părere aveţi despre urmarea unui astfel de plan pe termen îndelungat?

Într-un articol mai vechi vorbeam despre necesitatea aprecierii propriei persoane afirmând că “n-are niciun rost să urăşti persoana cu care îţi petreci majoritatea timpului”: tu însuţi. Cred că atunci am scris acel articol, am sărit fără să vreau peste un pas foarte important: iertarea.

De-a lungul vieţii facem greşeli. E perfect normal, nimeni nu s-a născut expert într-ale vieţii. Până la urmă acea expertiză n-o dobândim decât făcând greşeli

Şi dacă încerci să te dezvolţi personal, să visezi şi să încerci să-ţi atingi scopurile, din nou, în ecuaţia fiecărei lupte intră şi eşecul. Uneori pur şi simplu nu ne iasă din prima.

Ziua în care m-am iertat

În ziua în care m-am iertat pe mine însumi pentru toate greşelile pe care le-am făcut de-a lungul vieţii am simţit că:

• am început din nou să mă apreciez
• am avut mai multă speranţă în viitor
• am devenit încrezător în forţele mele

În aceşti 22 de ani am realizat lucruri frumoase. Am văzut locuri mişto, am cunoscut oameni uimitori şi am învăţat cât am putut de mult. Însă nu a fost totul roz: uneori am rănit oameni care chiar ţineau la mine, alteori mi-a fost frică de ce vor spune alţii şi am tăcut când a trebuit să vorbesc, sau am vorbit când a trebuit să tac.

Şi chiar dacă învăţam din greşelile pe care le făceam, tot făcute rămâneau. Şi în anumite momente îmi reproşam că n-am fost destul de bun, că poate dacă nu făceam X n-o pierdeam pe Y, că dacă aş fi făcut ce aş fi vrut cu adevărat unele aspecte din viaţa mea ar fi fost diferite ş.a.m.d.

Şi reproşurile de mai sus n-au fost decât modalităţi de a mă certa pe mine însumi. Şi în timp, acele certuri au dus la o lipsă încredere în sine şi o speranţă scăzută în viitor. Până în ziua în care am ales să mă iert.

Şi într-o seară în timp ce mă întrebam unde am greşit, am simţit povara tuturor lucrurilor pe care nu le mai puteam corectam şi pe care mi le reproşam. Şi atunci am decis că nu vreau să mai trăiesc printre greşelile din trecut, că vreau să mă bucur de prezent şi să-mi croiesc viitorul pe care mi-l doresc.

Fă pace cu tine însuţi!

Închipuie-ţi următoarea situaţie: faci o greşeală fără să vrei şi chiar dacă tu eşti cel care suferă consecinţele, cineva vine şi în loc să-ţi spună “stai liniştit, o să fie bine. I se putea întâmpla oricui”, îţi reproşează întruna că nu eşti bun de nimic. E bine, cam asta îţi făceai tot timpul când regretai greşelile din trecut. Acum s-a terminat cu reproşurile, hai să să vedem cum poţi să începi să te ierţi:

1. Alege-ţi un moment în care ştii că vei fi singur. Nu ştii cât o să dureze, dar e bine să nu te întrerupă nimeni pe parcursul procesului.

2. Ia o foaie de hârtie şi scrie pe rând câte o propoziţie ce începe cu “Mă iert pentru….”. Pe această foaie de hârtie vei face o listă cu toate lucrurile pe care regreţi că le-ai făcut şi pentru care te ierţi. Şi când spui “mă iert” spune-o din toată inima. Fă listă această cât de mai lungă. E bine să-ţi iei de pe conştiinţă cât mai multe lucruri.

3. După ce ai terminat lista, arunc-o, nu mai ai nevoie de ea. Ideea acestui proces este să scapi de toate regretele din trecut şi să nu-ţi mai reproşezi lucrurile pe care le-ai făcut. De aceea, după ce termini lista poţi s-o arunci sau dacă vrei să fie mai simbolic poţi s-o arzi.

E atât de simplu.

Garantez personal pentru beneficiile acestui exerciţiu. Făcut cum trebuie te ajută s-o iei de la capăt şi să ştii că orice s-ar întâmpla pe parcursul drumul, totul va fi bine.

Mi-ar plăcea să aflu cum v-aţi simţit voi în cazul în care aţi urmat acest proces al iertării sau orice părere legată de acest subiect. O săptămână frumoasă vă doresc!

sursa FOTO

Abia am încheiat de citit cartea Blink – The Power of Thinking Without Thinking şi pot spune că e una din cele mai interesante cărţi pe care le-am citit în acest an.

Nu e o carte încadrată în secţiunea “dezvoltare personală”, ci în psihologie, însă înţelegerea psihologiei umane contribuie mult la procesul nostru de dezvoltare personală.

Iniţial titlul “The Power Of Thinking Without Thinking” m-a indus în eroare. Am crezut că e vorba despre acele momente când ajungem la o soluţie fără să ne gândim deloc la problemă(probabil vi s-a întâmplat să faceţi duş şi brusc să vă vină în minte soluţia la problema care v-a bâzâit în ultima perioadă).

Deşi nu acesta a fost subiectul cărţii, lectura acesteia mi-a făcut plăcere.

Cine e Malcolm Gladwell

Malcolm Gladwell este un autor canadian născut în Anglia dintr-o mamă originară din Jamaica şi un matematician englez. Şi-a absolvit studiile în Toronto obţinând o diplomă în istorie.

Din 1987 până în 1996 a fost reporter pentru Washington Post, iar din 1996 scrie pentru The New Yorker.

E cunoscut pentru cărţile The Tipping Point, Outliers şi Blink.

Blink – The Power of Thinking without Thinking

Cartea începe cu povestea unei statui false cumpărate de un muzeu în urma unor examinări atente din care a reieşit că statuia era o piesă veritabilă. Mai târziu, nişte experţi în artă şi-au dat seama că ceva era în neregulă cu statuia doar privind-o pentru câteva secunde.

Pe scurt, despre asta e vorba: despre cele două secunde în care îţi creezi o impresie despre un anumit lucru, despre acea judecată care se petrece într-o clipită(“blink of an eye” – de aici şi numele cărţii).

Fără să vrem cu toţii facem judecăţi în câteva fracţiuni de secundă. Prima impresie care contează atât de mult pentru noi, nu-i decât un rezultat al judecăţii rapide. Suntem obligaţi de multe ori (o întâlnire, o situaţie sub presiune) să luăm o decizie sau să ne formăm o părere despre un lucru într-un timp cât mai scurt.

Cu toţii am fost învăţaţi că cele mai bune decizii se iau după ce stăm să judecăm şi analizăm cât mai multe date privind o anumită situaţie. Cred că vi s-a întâmplat şi vouă înaintea unei decizii importante să staţi să cugetaţi mai mult timp la o soluţie. Ei bine una dintre ideile importante din Blink spune că o decizie luată rapid, poate fi la fel de bună sau chiar mai bună decât una la care stai să te gândeşti mai mult timp.

Prin numeroase exemple se arată în carte puterea acestei judecăţi rapide bazate pe instinct şi antrenate în urma unei practici cât mai dese.

Însă această judecată “in a blink of an eye” nu e întotdeauna corectă. De exemplu, Gladwell a ajuns la concluzia că majoritatea directorilor unor firme de top din America sunt mai înalţi. Pentru că nu-i nicio corelaţie între inteligenţă şi statură a ajuns la concluzia că oamenii din companie care iau interviuri au tendinţa să aleagă oameni mai înalţi. Acesta e un exemplu în care judecata rapidă nu e foarte eficientă.

Mi-a plăcut că deşi e scrisă în engleză, am putut citi cartea fără nicio problemă. Chiar dacă e o carte de psihologie, aceasta nu conţine termeni tehnici sau complicaţi.

O recomand cu plăcere şi sunt curios dacă cineva dintre voi a citit-o ce părere are despre ea.

Autor&Titlu:  Malcolm Gladwell – Blink

Editura:  Nautilus

Cine mă cunoaşte ştie că sunt foarte pasionat de mediul online şi întotdeauna caut site-uri care pornesc de la o idee bună. Fiind pasionat şi de dezvoltarea personală sunt încântat ori de câte ori găsesc pe internet un site care mă ajută să devin mai bun.

De aceea mi-am spus că ar fi o idee bună ca ori de câte ori găsesc un site util pentru dezvoltarea personală să vi-l împărtăşesc şi vouă. Dacă sunteţi interesaţi de ce am găsit până acum poate vreţi să vă uitaţi peste articolele Dezvoltare personală 2.0 şi 5 site-uri utile pentru dezvoltarea ta.

Astăzi vreau să scriu despre un proiect foarte mişto: Pomodoro Crate.

Despre tehnica Pomodoro

Tehnica Pomodoro presupune împărţirea sarcinilor pe intervale de timp, intervale în care te concentrezi strict pe o anumită sarcină. Câteva motive ca să foloseşti această tehnică:

• te ajută să te concentrezi
• devii mai eficient
• ai o claritate mai mare în ceea ce priveşte sarcinile pe care le ai de făcut

Dacă vrei să afli mai multe despre tehnica Pomodoro te invit să citeşti articolul lui Florin în care a explicat pe larg ce presupune tehnica Pomodoro şi cum poţi să o foloseşti cât mai eficient.

Despre Pomodoro Crate

Florin a recomandat ca unelte pentru tehnica Pomodoro un ceas clasic de bucătărie, un timer digital sau o unealtă online. Azi vă recomand Pomodoro Crate, un site construit strict pentru tehnica Pomodoro.

Deşi e în engleză, site-ul e făcut de un român: Adrian Sălceanu.  Procesul de înscriere e simplu, într-un minut ai cont şi poţi trece la treabă. Am rămas plăcut impresionat de design-ul clar şi modern.

Features-urile cred că sunt suficiente, deşi sunt promisiuni că vor apărea unele noi. Momentan, poţi crea şi programa activităţile de-a lungul zilei, ai un timer care te ajută să-ţi foloseşti timpul atât când lucrezi când şi când faci pauză şi un calendar care te ajută să-ţi vezi progresul.

Minusuri pe care le-am observat:

• n-am văzut un buton de “Remember me” în formularul de logare
• la Settings trebuia să-mi re-completez profilul cu parola chiar dacă vroiam doar să-mi schimb semnalul audio sau durata unei pauze
• în ceea ce priveşte semnalele audio mi-ar plăcea să fiu anunţat doar în ultimele 5 secunde, sau mai bine să am eu posibilitatea să-mi setez timpul în care vreau să fiu notificat cât timp mi-a mai rămas

Oricum site-ul e în beta aşa că e normal să fie mici bug-uri. Chiar şi aşa eu îl recomand cu căldură, m-a convins deja şi chiar vreau ca atunci când sunt la calculator să folosesc tehnica Pomodoro.

Dacă v-am convins deja, atunci nu vă mai rămâne decât să intraţi pe:

Pomodoro Crate

De obicei insist pe lucrurile pe care mă pasionează încercând să răspund la întrebarea: “Care sunt lucrurile pe care abia aştept să le fac azi?” şi încerc să sar peste punctele negre din ziua respectivă.

Ce sunt punctele negre

De când mi-am luat obiceiul să mă gândesc la lucrurile din ziua ce urmează să o încep, am observat că aproape întotdeauna evit să mă concentrez prea mult pe anumite intervale de timp.

Şi m-am întrebat “care e motivul pentru care evit să mă concentrez pe acele intervale de timp?”. N-a fost uşor să-mi dau răspunsul, mai greu a fost să recunosc: în acele intervale de timp făceam ceva ce nu-mi place şi ce nu mă reprezintă.

Punctele negre cu alte cuvinte, sunt acele goluri negre care apar în viaţa de zi cu zi şi în care nu trăim cu adevărat. De ce apar aceste puncte negre: pentru că alegem să trăim în securitate fără să evităm confortul aşa cum spune şi citatul de mai jos:

“So many people live within unhappy circumstances and yet will not take the initiative to change their situation because they are conditioned to a life of security, conformity and conservatism – all of which may appear to give one peace of mind.

But in reality nothing is more dangerous to the adventurous spirit within a person than a secure future.”

Chris McCandless

Andrei Roşca o spune clar aici: “Cred, şi spun asta cu tristeţe, că mulţi oameni nu trăiesc cu adevărat. Ce e şi mai trist este că ei cred că trăiesc. Mai mult decât atât, există oameni care se apără atât de bine de spiritul lor de aventură încât încearcă să îi convingă şi pe cei din jurul lor că ar trebui să “play it safe”, să nu rişte şi să nu îndrăznească. Adică să renunţe la a trăi, să devină ca ei.”

Ce e de făcut

1. Recunoaşte punctele negre din zi

Dimineaţa când treci în revistă lucrurile pe care urmează să le faci, sesizează emoţiile prin care treci. Vei observa uşor diferenţa între punctele negre şi intervalele bune:

Punctele negre: te simţi apăsat, obligat să le faci, ai impresia că îţi pierzi timpul când le faci, dacă ar fi depins de tine ai alege să nu le faci ş.a.m.d.

Intervalele bune: te simţi încântat să le faci, simţi că eşti tu însuţi când faci acele activităţi, abia aştepţi să treci la treabă ş.a.m.d.

2. Fă distincţia între puncte negre şi lucruri pe care trebuie să le faci

Uneori sunt anumite lucruri pe care nu vrem să le facem, dar trebuie şi nu sunt dăunătoare. De exemplu, poate n-ai chef să mergi la dentist şi numai gândul că trebuie să mergi te sperie. Nu fă din asta un punct negru. E un lucru pe care trebuie să-l faci şi care e spre binele tău, iar amânarea nu face altceva decât să înrăutăţească lucrurile.

Punctele negre sunt caracterizate de un lucru: se repetă la un anumit interval. Dacă jobul nu te satisface, vei avea stări de disconfort în fiecare zi când mergi la lucru. Perioada în care te afli la job e un punct negru.

3. Ia o hotărâre

Lucrul cel mai important când observi un punct negru în viaţa ta e să faci ceva în legătură cu asta.

De exemplu, eu am observat că şcoala pe care o fac nu-mi aduce niciun pic de satisfacţie. Mi-au trebuit 3 ani de facultate ca să am curajul să recunosc că nu vreau să lucrez în domeniul ingineriei electrice. Şi timp de 3 ani mi-am ascuns lucrul ăsta. Am învăţat şi mi-am făcut medii de bursă şi am crezut că dacă n-am nicio problemă la şcoală, atunci e perfect ok s-o fac. Fals.

Oricum, mai am un an şi n-am de gând să renunţ la ea. Însă ştiu foarte sigur că masteratul n-o să-l mai fac în acest domeniu. Momentan am două opţiuni: să mă axez pe programare sau să lucrez în online. Ştiu că mă pasionează aceste lucruri şi am o stare de “flow” când le fac. Iar dacă aş lucra într-unul din aceste domenii aş şti că nu-mi irosesc viaţa şi nu-mi pierd timpul.

Până la urmă despre asta e vorba: să-ţi trăieşti toate cele aproximativ 12 ore când eşti treaz, nu doar jumătate. Tu cât îţi trăieşti din viaţă?