Cartea e plină de experimente şi studii despre cum s-a ajung la concluzia că alimentaţia are un rol important în apariţia cancerului. Pentru că e prea multă informaţie, m-am gândit să vorbesc mai mult despre partea practică, despre principiile pentru o alimentaţie sănătoasă, aşa cum sunt redate ele în acest studiu:

1. Nutriţia reprezintă acţiunea combinată a nenumărate substanţe din alimente, întregul înseamnă mai mult decât suma tuturor părţilor.

Putem ştii ce efect va avea un ou pentru sănătatea noastră. Sau un morvoc, ori un peşte. Dar nu putem ştii care vor fi efectele rezultate din reacţia unei porţii de peşte cu sos picat şi garnitură de legume.
Substanţele chimice pe care le obţinem din hrana pe care o mâncăm sunt angajate într-o serie de reacţii care lucrează în ansamblu pentru a produce o stare mai bună de sănătate. A gândi că fiecare nutrient sau substanţă chimică produce un singur efect, e un mod de gândire e prea simplist pentru ceea ce se întâmplă cu adevărat.

2. Vitaminele nu constituie un panaceu pentru o sănătate bună.

Deoarece nutriţia funcţionează ca un sistem biochimic infinit de complex ce implică mii de substanţe chimice şi mii de efecte asupra sănătăţii noastre, este un nonsens să credem că nutrienţii izolaţi, luaţi ca suplimente, ar putea înlocui alimente integrale.

3. Nu există de fapt nici un nutrient în alimentele de origine animală care să nu fie mai bine furnizat de către plante

4. Numai genele nu determină apariţia bolii. Genele funcţionează numai dacă sunt activate, sau exprimate, iar nutriţia joacă un rol critic în a determina care gene, bune sau rele, vor fi exprimate.

gândeşte-te la gene ca la nişte seminţe. Seminţele nu se vor transforma în plante dacă nu au un pământ bogat în nutrienţi, apă şi soare. Nici genele nu vor fi exprimate dacă nu au un mediu corespunzător. Iar în organismul nostru alimentaţia reprezintă factorul de mediul care determină consumul de proteine.

5. Nutriţia poate controla în mod substanţial efectele adverse ale substanţelor chimice vătămătoare pentru sănătate.

Chiar şi când procesul bolii a fost iniţiat, el poate fi accelerat sau reprimat în faza de înaintare, prin nutriţie. Cu alte cuvinte, alimentaţia este ceacare determină în principal dacă boala îşi va produce efectele rele sau nu.

6. Aceeaşi nutriţie care previne boala în stadiile ei timpurii (dinainte de diagnosticare)poate de asemenea să stopeze sau săregreseze boala în stadiile ei mai târzii (după diagnosticare)

7. Alimentaţia care este cu adevărat benefică pentru o anumită boală cronică va fi înfolosul sănătăţii şi în ceea ce priveşte alte boli/la modul general.

Bolile au multe lucruri în comun. Datorită acestui număr impresionant de lucruri comune, rezultă că alimentaţia benefică într-o direcţie va produce sănătate şi va preveni boala, aproape indiferent care ar fi ea.

Chiar dacă o dietă complet vegetariană, cu alimente integrale este mai eficientă în a trata boala de inimă decât cancerul la creier, poţi fi sigur că această dietă nu va face să înainteze o boală în timp ce o va stopa pe cealaltă. Ea nu va fi niciodată „dăunătoare”pentru tine. Această dietă bună nu poate fi decât benefică la modul general.

8. Alimentaţia potrivită produce sănătate în toate domeniile existenţei noastre. Toate sunt în legătură unele cu altele.

Procesul de a mânca reprezintă poate cel mai intim contact pe care îl avem cu lumea noastră. Este un proces în cadrul căruia ceea ce mâncăm devine parte din trupul nostru. Dar şi alte experienţe sunt importante, cum ar fi activitatea fizică, sănătatea emoţională şi mintală, şi sănătatea mediului nostru.

Este important să încorporăm aceste sfere diferite înconceptul nostru cu privire la sănătate pentru că toate sunt interconectate.

Dacă îţi doreşti să afli mai multe despre cum îţi poate influenţa nutriţia sănătatea îţi recomand acestă carte.

Autor: Colin Campbell
Titlu: Studiul China – cel mai complet studiu asupra nutritiei
Editura: Advent

Aşteptam de mult să pun mâna pe cartea lui Paul McKenna, Te pot face să slăbeşti. O vroiam pentru mama, dar şi pentru curiozitatea mea, pentru că Paul promite că a conceput cel mai simplu program de slăbit din lume.

Având în vedere că eu sunt slab, nu am cum să verific dacă ce zice el e adevărat, dar în acelaşi timp regulile şi explicaţiile lui mi se par simple şi geniale şi aplicabile pentru oricine vrea să fie sănătos.

Există 3 tipare ce te împiedică să ai greutatea dorită. Vezi care din ele ţi se potriveşte:

Tiparul 1: Obsesia pentru diete

O dietă este orice sistem de alimentaţie care urmăreşte să exercite un control extern asupra a ce, unde, când sau cât mănânci.

Asta înseamnă ca deşi cele mai multe cărţi încep cu cuvintele “aceasta nu este o dietă”, dacă îţi oferă o listă cu “alimente interzise”, meniuri şi calculatoare de calorii, ceea ce fac de fapt e să îţi propună(sau impună) o dietă.

Uită de diete. Pentru totdeauna. Dietele sunt în esenţă lecţii pentru cum să te îngraşi şi să te simţi un/o ratat(ă)

Tiparul 2: Mâncatul pe fond emoţional

De multe ori, oamenii mănâncă pentru că sunt plictisiţi, deprimaţi, obosiţi, singuri sau din alte motive emoţionale, niciunul neavând în nimic cu foamea fizică.

O emoţie seamănă cu cineva care bate la uşa ta ca să-ţi transmită un mesaj. Dacă mesajul e urgent, bate tare. Dacă e foarte urgent, bate foarte tare. Daca nu îi răspunzi, bate tot mai tare până când îi deschizi uşa sau o sparge. Emoţiile apar până când îşi fac treaba. Partea frumoasă e că după ce deschizi uşa, asculţi mesajul şi acţionezi în consecinţă, emoţia dispare.

Una din intrebările pe care ai putea să ţi le pui înainte de a mânca e: Chiar mi-e foame sau vreau doar să îmi schimb dispoziţia?

Tiparul 3: Programarea defectuoasă

Daca eşti gras, nu e vina ta, este doar rezultatul firesc al programării tale mentale actuale şi nici o pilulă sau carte despre “cum să” nu poate schimba acest lucru. Singura cale de a slabi este să ajungi la subconştient şi să îţi schimbi raportarea la mâncare pentru totdeauna.

Cele 4 reguli de aur

1.Când îţi e foame, MĂNÂNCĂ!

Ştii ce e în cocoaşa unei cămile? Este grăsime stocată. Pentru că nu ştie când va putea să se hrănească, cămila aculumează grăsime pentru “zile negre”. La fel face şi corpul nostru atunci când ne înfometăm. Stochează chiar şi cea mai mică cantitate de grăsime(poate fi chiar din mâncare dietetică) pentru a o avea pe vreme de “criză”. În felul ăsta te poţi îngrăşa chiar şi când mori de foame!

Alt lucru care se întmplă dacă te infometezi e că, corpul tău ăşi schimbă metabolismul. Un metabolism rapid arde mai multe calorii, dar dacă te opreşti din mâncat atunci când ţi-e foame, metabolismul încetineşte iar corpul conservă energia.

În schimb, dacă mănânci atunci când ţi-e foame, corpul tău îşi va restabili înţelepciunea şi va funcţiona normal.

2. MĂNÂNCĂ CE VREI, nu ce crezi tu că ar trebui

În anii ’30 s-a făcut un experiment pe un grup de copii de doi ani, cărora li s-a oferit acces nelimitat, 24 de ore din 24 la o varietate mare de alimente, de la îngheţată până la spanac, permiţându-le pentru 30 de zile să îşi creeze propria dietă, bazată pe ceea ce vroiau ei să mănânce şi când.

Rezultatul experimentului a arătat că deşi fiecare a ales alimente diferite în momente diferite, fiecare copil a avut o dietă echilibrată pe parcursul întregii lumi. Acest experiement susţine ideea că, corpul e inteligent, şi lăsat în pace, îţi spune de ce are nevoie în fiecare moment al zilei. Dacă vei învăţa să îl asculţi, nu vei face niciodată excese.

În loc să îţi goleşti frigiderul şi dulapul de ceea ce e “interzis”, mai bine goleşte-l de tot ceea ce nu îţi place să mănânci.

3. Mănâncă în mod CONŞTIENT şi savurează fiecare înghiţitură

Oamenii supraponderali se gândesc tot impul la mâncare, mai puţin atunci când mănâncă. Ei intră într-un fel e transă, îndesând în gură cât de mult pot, fără să mestece şi fără să simtă gustul mâncării.

Creierul nostru eliberează un hormon “al fericirii” de fiecare dată când facem ceva necesar pentru supravieţuirea noastră, cum ar fi să mâncăm, să respirăm profund sau să facem dragoste. Dacă suntem inconştienţi atunci când mâncăm, nu primim semnalul că am mâncat destul, stomacul se dilată, iar noi ne îngrăşăm.

Poţi mânca orice vrei, oricând vrei,atât timp cât savurezi din plin fiecare înghiţitură.

Ca să te poţi bucura de ceea ce mănânci şi să savurezi gustul mâncării trebuie să observi în primul rând că mănânci

Un lucru uşor pe care poţi să îl faci, e ca în următoarele 2 săptămâni să scazi viteza cu care mănânci la aproape un sfert din cât era şi să mesteci bine fiecare înghiţitură.

4. Când simţi că eşti sătul, OPREŞTE-TE din mâncat

Aici am şi eu mari probleme, pentru că de multe ori, deşi simt că sunt sătul, mănânc până când golesc farfuria. Mă simt vinovat să arunc mâncarea, chiar dacă realizez că mă costă mai mult dacă o mănânc decât dacă o arunc.

Pe scurt, cele 4 reguli pot fi rezumate la:

Dacă ţi-e foame, MĂNÂNCĂ. Totuşi, trebuie să mănânci ceea ce vrei cu adevărat, nu ce crezi că ar trebuiş mănâncă în mod CONŞTIENT şi savurează fiecare înghiţitură, iar apoi, când doar bănuieşti că eşti sătul, OPREŞTE-TE.

Dacă vrei să încerci şi altceva, sau dacă eşti doar curios de cum funcţionează organismul nostru când vine vorba de mâncare, îţi recomand cu căldură cartea. Eu am vorbit doar despre primele 2 capitole din carte(din cele 7), aşa că sunt mult mai multe lucruri interesante de afla. Sunt curios dacă a încercat cineva metoda lui Paul Mckeena de a slăbi, şi de ce nu, dacă o vei testa, sunt curios de ce rezultate ai.

p.s. Cartea include un CD de programare mentală, care este foarte tare!

Dacă e prima dată când vedeţi un astfel de documentar, vă sugerez să meditaţi de 2 ori înainte de a vă uita la ele. Unele idei sunt la fel ca pastila roşie din Matrix. Îţi prezintă o faţă a lumii care nu credeai că există şi care s-ar putea să-ţi zduncine realitatea .

Vă recomand 7 documentare care mi s-au părut interesante. Vizionare plăcută!

Food matters

“Fie ca mâncarea să vă fie medicament şi medicamentul să vă fie mâncare” – Hippocrate.

Food Matters expune “industria bolii”, o afacere de triliarde de dolari la nivel global şi oferă oamenilor câteva soluţii verificate ştiinţific, pentru a preveni boliile şi a le trata, în mod natural.

Cea mai importantă idee care iese în evidenţă în acest film, este aceea că noi nu numai că ne vătămăm corpurile cu alimente nepotrivite, ci şi că ne putem trata boli cronice cum ar fi cancerul în faza terminală, cu ajutorul mâncării, suplimentelor şi produselor de detoxifiere, idee susţinută de mai mulţi experţi în nutriţie şi vindecare pe cale naturală, intervievaţi în acest film.
Site oficial || Trailer film || Vezi filmul on-line || Descarcă torrent

Food, Inc

Filmul explorează modul în care evoluţia producţiei alimentare supune la riscuri grave sănătatea şi mediul. Scriitorii nu sunt radicali şi nici măcar vegetarieni, dar când vine vorba de expunerea problemelor şi numirea vinovaţilor, aceştia se transformă în cruciaţi adevăraţi.

Robert Kenner prezintă marea putere pe care o are industria agro-alimentară și pericolul pe care îl reprezintă pentru sănătatea oamenilor. “Food, Inc.” arată ca în spatele imaginilor idilice de pe ambalajele produselor alimentare din magazine, procesul de fabricare a alimentelor este mai degrabă dezgustător.

Site oficial || Trailer film || Vezi filmul on-line || Descarcă torrent

Super Size me

Super Size Me este un documentar-experiment care se desfăşoară timp de o lună de zile, şi care prevede mâncatul excesiv şi exclusiv de fast-food, de trei ori pe zi.

Au fost angajati medici care să îl supervizeze pe Spurlok pe parcursul experimentului – un cardiolog, un medic generalist şi un gastroenterolog care erau optimişti, crezând că corpul uman se va adapta. Pe parcursul celor 30 de zile, însă, parerile lor s-au schimbat drastic.

La inceputul experimentului, Morgan Spurlok, cobaiul uman, s-a îngrăşat înca din primele 5 zile dupa începerea experimentului la fast-food.
Trailer film || Vezi filmul on-line || Descarcă torrent

Simply-Raw Reversing Diabetes in 30 Days

Simply raw este un film documentar care spune povestea a şase americani ce suferă de diabet şi trec la o dietă exclusiv vegetariană, organică şi fără alimente gătite, pentru 30 de zile, cu scopul de a da degenera boala fără medicaţie farmaceutică.

Rezulatele sunt spectaculoase: 4 dintre ei renunţă complet la medicamente şi insulină, unul dintre ei renunţă după 2 saptămâni, dar oricum şi în cazul lui, efectele erau vizibile, iar cel de-al 6 lea , cel mai rebel şi condiţionat dintre toţi, care avea diabet de tip 1 din copilarie, nu a respectat condiţiile de vindecare 100%, a ajuns la 5 unităţi de insulină în loc de 70 câte lua de obicei.
Site oficial || Trailer film || Vezi filmul on-line || Descarcă torrent

Dying to have known

Regizorul Steve Kroschel, intrigat de o uimitoare declaraţie din ultimul său documentar, îşi propune să găsească dovezi evidente pentru a demonstra eficienţa Terapiei Gerson, terapie de vindecare a cancerului prin modalităţi naturale. Călătoriile sale l-au purtat în ambele oceane Atlantic şi Pacific, de la nordul statului New York la San Diego în Alaska, din Japonia şi Olanda în Spania şi Mexic.

În cele din urmă, el prezintă mărturii ale unor pacienţi, oameni de ştiinţă, chirurgi şi nutriţionişti care atestă eficacitatea Terapiei Gerson în tratarea cancerului şi a altor boli degenerative, şi prezintă dovezi ştiinţifice pentru susţinerea afirmaţiile lor.

Trailer film || Vezi filmul on-line || Descarcă torrent

The future of food

Viitorul Alimentatiei este o investigaţie minuţioasa despre adevărurile deranjante din spatele alimentelor neetichetate şi modificate genetic care au năvălit în magazine în ultimele decenii. Filmul dă voce fermierilor care au fost afectaţi de aceste tehnologii.

Implicaţiile asupra sănătăţii oamenilor, politicile guvernamentale şi globalizarea fac toate parte din multele motive pentru care omenirea este alarmată de folosirea culturilor de plante modificate genetic şi introducerea acestora în alimentaţia noastră.

Site oficial || Trailer film || Vezi filmul on-line || Descarcă torrent

Earthlings

Earthlings este un documentar despre gradul absolut de dependenţă al umanităţii faţă de animale, dar de asemenea, ilustrează lipsa noastra completă de respect pentru aceşti aşa-numiţi “furnizori neumani”.

Earthlings foloseşte camere ascunse şi înregistrări nemaiîntalnite pentru a cronica practicile de zi cu zi a unora dintre cele mai mari industrii din lume, care se bazează în întregime pe animale pentru profit .
Site oficial || Trailer film || Vezi filmul on-line || Descarcă torrent

Ce părere ai despre aceste documentare? Ce documentare despre alimentaţie mai cunoşti?

Nu  ştiu cum sunteţi voi, dar eu când mă gândesc la copilărie îmi aduc aminte că aveam extraordinar de multă energie şi poftă de joacă. Şi acest lucru îl puteţi observa şi la copiii din jurul nostru: majoritatea sunt caracterizaţi de voiciune şi energie.

Acum, uitaţi-vă la adulţi. Ocupaţi cu stresul zilnic devin posomorâţi şi serioşi. Studiind regimurile adulţilor şi copiilor veţi observa că sunt diferite. Şi atunci oare toată lipsa de chef a unui adult nu se datorează faptului că undeva de-a lungul drumului, acesta şi-a schimbat regimul de alimentaţie şi odihnă? Cu siguranţă.

Nu ne putem aştepta să redevenim copii; la vârsta noastră avem nişte responsabilităţi. Însă putem urma nişte sfaturi simple prin care să ne păstrăm sănătatea fără să neglijăm acele responsabilităţi.

1. “Gata, nu mai vreau! Mă duc să mă joc!”

Dacă aţi observat, copiii nu mănâncă mult pentru că altfel nu se mai pot juca. Stomacul necesită o cantitate mare de sânge şi energie pentru a digera mâncarea, iar dacă ingerăm o cantitate prea mare, atunci acele două elemente vitale pentru creier si muşchi vor fi direcţionate către sistemul digestiv. Şi astfel ajungem să ne simţim obosiţi. De aceea porţiile mici şi dese sunt cheia marilor succese

Sfat: nu exageraţi cu mâncarea.

2. “Mami, tati, hai in parc!!!!”

Copiii sunt atât de sănătoşi încât spunem despre ei că “nu au stare”. Vor să se plimbe, să se joace cu căţelul, să se dea în leagăn ş.a.m.d. Pe noi cine ne opreşte să ne plimbăm prin parc sau în drum spre facultate/locul de muncă?

Nu mergeţi la sala de sport doar pentru a slăbi, ci pentru că este plăcut să scăpaţi de stres. Omul nu se ţine prea mult timp de un lucru dacă nu capătă o doză de fericire de pe urma lui.

Sfat: faceţi cât mai multă mişcare ca să scăpaţi de stres.

3. “Mi-e seteeee!!!”

Nu uitaţi că organismul are nevoie de apă pentru o multitudine de procese (curăţarea sângelui, hidratare, răcirea corpului, digestie, etc); nu o neglijaţi.

Sfat: beţi apă puţin şi des.

4. Nu uitaţi de peştele oceanic şi uleiul de măsline!

Acestea două vă “determină” ficatul să producă mai mult colesterol “bun” decât “rău”(cel “rău” este cel responsabil pentru bolile cardiovasculare precum ateroscleroza=acumularea de colesterol la nivelul vaselor de sânge).

Sfat: Nu excludeţi peştele oceanic şi uleiul de măsline din consumaţia voastră.

5. “Vreau ceva dulce!”

Nu este nimic rău în a mânca ceva dulce, însă depinde ce este acel “ceva”. Există multe fructe dulci şi aromate din care să alegeţi şi multe moduri în care să le consumaţi. Fie că sunt uscate, proaspete, sub formă de salată sau suc tocmai stors, fructele îţi vor aduce mereu “ceva dulce”, vitamine şi o viaţă sănătoasă. Să nu uităm de ciocolata neagră şi de miere.

Sfat: Consumaţi cât mai multe fructe în detrimentul dulciurilor!

6. Copiii gãsesc multe motive să râdă, tu de ce să nu găseşti?

Copilul râde când a fãcut o boacănă (şi nu a fost prins), râde când se joacă, râde când se prosteşte în oglindă ş.a.m.d; pe tine ce te opreşte să râzi? Poate ar trebui să citeşti  “Cât de mult te iei în serios?”.

Sfat: Râzi ori de câte ori ai ocazia.

7. “De ce?…. de ce?… de ce?”

Copiii sunt foarte curioşi, vor să ştie orice despre orice. Însă, ca adult, îţi aduci aminte de anii de şcoală (momentele neplăcute) şi parcă imediat îţi pierzi cheful de a afla ceva nou, de a învăţa. Însă creierul este un organ special, el se îmbunătăţeşte cu cât este mai des folosit.

Sfat: învaţă un alt joc, alege un nou hobby, citeşte ceva dintr-un domeniu necunoscut, alege să te întrebi “de ce?”.

8. “Lasă-mă mami, tu nu vezi că sunt ocupat?”(fãcând un castel din nisip)

De obicei, când un copil se apucă de o activitate care îl încântă, o face cu atâta pasiune şi determinare încât nimic nu-l mai opreşte, iar apoi este fericit şi stima de sine îi creşte. Această plăcere la nivel psihologic se traduce în organism prin producerea de endorfine (hormonii fericirii) şi creşte imunitatea (s-a demonstrat că nivelul de stres scade puterea organismului de a lupta contra infecţiilor).

Sfat: Găseşte ocazii să faci ceea ce te încântă.

9. “Mi-e somn…!”

Ce e mai plăcut decât un somn după atâta joacă? Părinţii mereu pun copiii să se ducă devreme la culcare sau să tragă un pui de somn pe la prânz. Dar cum să se aştepte ca un copil să îi asculte când nici ei nu-şi urmează propriile sfaturi. Ghandi spunea: “o fărâmă de practică este mai de preţ decât tonele de predici.”

Pentru a avea o minte sănătoasă trebuie să ne odihnim. Un somn scurt ziua(20 min-1 ora) și somnul de noapte (5-8 ore înainte de ora 23:00) pot face minuni, îmbunătăţind performanţele creierului vizibil de mult.

Sfat: Dormiţi atât ziua cât şi noaptea. Citeşte Tu cât de mult dormi?

10. “Hai la joacăăă!”

Câţi copii aţi văzut, de curând, jucându-se?

“Păi cam toţi.” ar fi răspunsul.

Acum, câţi adulţi aţi văzut jucându-se? Nu prea mulţi, nu-i aşa?

Acest lucru se datorează unei prejudecăţi care spune că oamenii ajunşi la maturitate nu mai au voie să se joace pentru că îşi pierd timpul aiurea sau pentru alte motive tâmpite. Creierul nostru are nevoie de joacă indiferent de vârstă. Că sunt jocuri de cuvinte, ori de idei sau jocuri fizice toate sunt bine-venite.

Sfat: Jucaţi-vă de câte ori aveţi ocazia. Lăsaţi-vă imaginaţia şi plăcerea să vă îndrume!

Dacă mai aveţi completări la articol, vă aştept ideile într-un comentariu. Încercaţi măcar pentru o săptămână să urmaţi sfaturile de mai sus şi vă asigur că veţi observa diferenţa

sursa FOTO

1. Vitamina A

• Menține elasticitatea si catifelarea pielii;
• Intervine în procesul vederii;
• Intervine în funcția de reproducere(în dezvoltarea ovarului, în fertilitate, potență);
• Găsită în fructele intens colorate(și coapte) și ȋn ficatul de pește oceanic.

2. Vitamina D

• Rol ȋn absorbția de calciu și fosfor;
• Menținerea sănătații oaselor şi mușchilor;
• Găsită ȋn ficatul unor specii de pești, gălbenușul de ou, produsele lactate grase.

3. Vitamina K

• Intervine ȋn procesul de coagulare a sȃngelui;
• Găsită ȋn legumele verzi (spanac, lobodă, salată, mărar, etc.), gălbenușul de ou, ficat.

4. Vitamina E

• Menține structurile şi funcțiile normale ale organelor sexuale;
• Asigură troficitatea mușchilor;
• Are acțiune antioxidantă;
• Crește rezistența vaselor de sȃnge;
• Se va găsi ȋn uleiurile extrase din plante(floarea-soarelui, soia), pȃine neagră, fasole, mazăre.

5. Vitamina B1

• Ajută la metabolizarea zaharurilor(de aceea in caz de consum mare de zaharuri este bine să se consume si această vitamină);
• Are rol ȋn funcționarea normală a creierului;
• Intervine indirect ȋn digestia grăsimilor.
• Se găsește ȋn ovăz, semințe de in, semințe de floarea-soarelui, orez brun, secară, asparagus, varză, conopidă, portocale, cartofi, ficat și ouă.

6. Vitamina B2

• Ȋntăreste imunitatea organismului;
• Are rol ȋn respirația celulară(de aceea ȋn lipsa ei apar semne ca uscarea si sȃngerarea buzelor, suprafața limbii se ȋnroșește, regiunea mediană a feței devine excesiv de grasă, iar ochii ȋncep să se ȋnroșească);
• Se găsește ȋn lapte, brȃnză, salată, varză, ficat, roșii, drojdie, ciuperci.

7. Vitamina B6

• Contribuie la formarea aminoacizilor(structurile din care sunt formate proteinele);
• Are rol in metabolismul grăsimilor, zaharurilor.
• Ajută la absorbția celorlalte vitamine din grupa B.
• Participă la sinteza anticorpilor (acele proteine care se leagă de corpurile străine pătrunse ȋn corp și ajută la ȋndepărtarea lor);
• Utilizată ȋn tratarea depresiei si anxietății;
• Se află ȋn lapte, carne, nuci, produse din grȃne integrale (adică foarte puțin procesate).

8. Vitamina B12

• Intervine ȋn procesul de creștere și maturare a globulelor roșii din sȃnge(cele ce transportă oxigenul la țesuturi);
• Intervine ȋn sinteza de ADN( proces ce ne ajută celulele să se dividă, să crească şi să producă substanțele de care noi avem nevoie pentru a trăi);
• Menține sănătos sistemul nervos(creier, maduva spinării și nervii periferici);
• Se găsește ȋn carne(de pește sau alte animale), ouă și lapte.

9. Vitamina PP/B3

• Acționează în metabolismul zaharurilor, grăsimilor si proteinelor;
• Este utilizată ȋn tratamentul acneei, căderii părului, ȋn cazul unui nivel crescut al colesterolemiei, ȋn diabet;
• Se găsește ȋn alimente de origine animală(carne, ficat), și vegetală(mazăre, cartofi, spanac) ca și ȋn drojdia de bere.

10. Vitamina H/B7

• Reglează nivelul zaharului din sȃnge;
• Ajută ȋn creșterea celulelor;
• Este folosită pentru ȋngrijirea pielii, părului și unghiilor;
• Lipsa acestei vitamine determină căderea părului, conjunctivită(infectarea suprafeței ochiului), uscarea pielii, letargie, depresie și chiar halucinații;
• Este sintetizată de bacteriile intestinale, dar poate fi găsită și ȋn gălbenușul de ou și ficat.

11. Acidul folic/B9

• Este o vitamină antianemică precum B12;
• Participă la diviziunea si creșterea celulară și implicit la refacerea țesuturilor;
• Este folosită ȋn afecțiuni ca: anemie, oboseală, boli ale inimii, infarct, cancer, obezitate, depresie, schizofrenie, alergii, reumatism, diabet etc.
• Tot această vitamină mai este folosită de femeile gravide, pentru memorie şi agilitate mentală, fertilitate.
• Se găsește ȋn spanac, asparagus, varză, salată verde, fasole, mazăre, bere, semințe de floarea-soarelui(neprăjite, deoarece se pierde vitamina datorită căldurii), fructe și legume (numele de “folic” vine din latinescul “folium” ce ȋnseamnă frunză, vitamina fiind prima dată găsită ȋn frunza de spanac).

12. Vitamina C

• Are rol antiinfecțios;
• Ajută la absorbirea fierului la nivelul stomacului și intestinului (rol antianemic);
• Contribuie la formarea colagenului (acea substanță ce intră ȋn compoziția pielii, vaselor de sȃnge, a oaselor si cartilajelor și le dau o parte din elasticitatea si structura caracteristică);
• Ajută la refacerea ADN-ului (ceea ce reduce riscul de cancer de orice tip);
• Este considerată o vitamină ce apară contra bolilor de genul Alzheimer și Parkinson;
• Rol antioxidant(de aceea pe langă medicină se mai folosește și ȋn alimentație pentru a menține produsele proaspete cȃt mai mult timp; exemplu aditivii E300 pȃnă la E304 sunt derivați ai vitaminei C);
• Este considerat că ajută la obținerea unor rezultate mai mari la testele de inteligență(ȋnsă nu face minuni ), joacă un rol important ȋn reducerea stresului de orice tip și tensiunii arteriale.
• Se găsește ȋn broccoli, varză de Bruxelles, agrișe negre, varză verde, guave, pătrunjel, fructe de pădure, conopidă, citrice, papaya, spanac, căpșuni, pepene, bame.

Spre sfȃrșit un singur lucru mai trebuie știut și anume că dacă vă hotărȃți să luați un complex de multivitamine ar fi bine să consultați un medic mai ȋntȃi!

Sper că v-a ajutat acest articol, iar dacă mai aveţi completări, aş fi bucuroasă dacă le-aţi lăsa într-un comentariu. Un stil de viaţă sănătos vă doresc

sursa FOTO

Să vă spun ce am făcut.

Am 5 principii esențiale în alimentația mea zilnică:

• Beau multă apă. Minim doi litri și jumătate pe zi. Pentru că sunt 70% apă, pentru că apa purifică.
• Mănânc des și relativ puțin. Obiceiul celor trei mese pe zi există doar la europeni, asiaticii mănâncă de 4, 5 ori pe zi. Eu cred că e mai bine. Astfel nu suprasolicit sistemul digestiv și ofer „combustibil” corpului într-un mod uniform pe tot parcursul zilei.
• Nu beau sucuri aproape deloc. Zahărul și coloranţii nu au tocmai efecte pozitive. Nu cred că e necesar să mai insist.
• Mănânc foarte puţină pâine și chiar și asta e fie integrală, fie de secară. Sau mănânc pâinea făcută de bunica, pe vatră.
• Prefer mâncarea gătită acasă și cea puţin procesată. Cu alte cuvinte nu mănânc fast-food și prefer legumele și fructele proaspete.

Acum o să vă spun la ce ore iau mesele zilnice și cam în ce constau acestea.

Când mă trezesc beau două pahare de apă, ca să mă rehidratez. Mă ajută și să nu mai fiu somnoros. Apoi iau micul dejun, de cele mai multe ori cereale integrale cu lapte și ceva fructe, fie prospete, fie uscate, mai ales că sunt pe piață cereale cu fructe uscate chiar în ele. Astfel îmi asigur necesarul de fibre pentru o digestie bună. Asta se întâmplă pe la ora 8:00 sau 9:00.

Următoarele trei ore fie citesc, fie merg la sală. La ora 12:00 mănânc din nou. În zilele în care nu fac sport mănânc ceva mai ușor. Dacă fac sport îmi asigur necesarul de  proteine din carne de pui sau pește, rareori porc. Hrana de la ora asta e de obicei rece. Nu mănânc niciodată foarte mult înainte de a face sport.

La ora 15:00 mănânc de obicei mâncare caldă. Câteodată gătesc dar de cele mai multe ori mănânc mâncarea gătită de alţii. Foarte rar mănânc mâncare încălzită la microunde. Prefer să fie rece, pentru că în cuptorul cu microunde se pierd calităţile esenţiale ale alimentelor după cum puteţi vedea in acest articol.

La ora 6 iau de obicei a patra masă a zilei. Cu cât se apropie seara mănânc mai multe legume și fructe, mâncarea devenind tot mai ușoară. De asemenea evit prăjelile începând cu ora 18:00.

Ultima masă a zilei o iau la ora 21:00, când mănânc exclusiv fructe. Presupun că și o salată de legume ar fi potrivită.

De obicei mă culc pe la ora 00:00. Adorm aproape instantaneu.

Acest regim alimentar, asociat cu practicarea sportului mă ajută să am o viaţă sănătoasă.

Nu ţin un regim alimentar strict. În cea mai mare parte a timpului îmi satisfac toate poftele, dar încerc să le satisfac într-un mod cât mai sănătos. De exemplu, dacă simt nevoia de ceva dulce mănânc fructe, sau câteva bucăţi de ciocolată neagră.

În final sper să nu înţelegeţi că articolul acesta ar fi un alt regim. Pur și simplu am încercat să vă prezint cum a-ţi putea să vă schimbaţi stilul de alimentaţie, nu pentru o anumită perioadă de timp, ci permanent. La fel ca în sport, constanţa este secretul unui regim alimentar care să dea rezultatele pe care le doriţi. După cum aţi văzut, am încercat să nu dau alimente pe care ar trebui să le consumaţi. Dacă totuși doriţi reţete, le puteţi găsi  pe eBucătăria, iar altele pe blogul personal al lui Adi Hădean. Am încercat și eu unele și sunt chiar delicioase.

Poftă bună!

Sursa FOTO

Aşadar:

• Caise. Conţin beta-caroten, care protejează ochii şi vitamina A, care poate preveni cancerul de piele. Mâncaţi-le uscate, sau proaspete, dar dacă se înmoaie îşi pierd nutrienţii. O caisă conţine 17 calorii, 0 g grăsimi şi 1 g fibre.
• Zmeură. E bogată în vitamina C şi în fibre, ceea ce determină scăderea colesterolului şi a riscului de boli cardiac. De consumat proaspătă. O cană de zmeură conţine 60 calorii, 1 g grăsimi şi 8 g fibre.
• Pepene. O jumătate de pepene(verde sau galben) conţine 117 mg de vitamina C, de două ori mai mult decât doza zilnică recomandată, beta-caroten, ambii foarte buni antioxidanţi(ne menţin tineri), plus 853 mg de potasiu, de două ori mai mult decât o banană. O jumătate de pepene are 97 calorii, 1 g de grăsimi şi 2 g fibre.
• Suc de merişoare. Ajută la prevenirea infecţiilor, pentru că inhibă dezvoltarea bacteriilor.  Cumpăraţi sirop 100% natural şi folosiţi-l pentru a vă aroma apa pe care o beţi zi de zi. Conţine 144 calorii, 0g grăsimi şi 0g fibre.
• Stafide. Sunt o importantă sursă de fier, care ajută sângele să transporte oxigenul, necesar în special femeilor.
• Smochine. Sursă de fibre şi potasiu, conţin vitamina B6, responsabilă pentru producerea serotoninei(hormonul fericirii), scad nivelul colesterolului din sânge. Smochinele proaspete merg bine alături de un file de porc, sunt bune în prăjituri şî pot fi mâncate ca atare oriunde fiind uşor de transportat. Uneori le mănânc înainte să merg la sală. O smochină are în jur de 42 de calorii, 0 g grăsimi şi 2 g fibre.
• Merele. Conţin multe substanţe nutritive, în special dacă le mâncaţi cu coajă. Ajută la înlăturarea problemelor digestive, îmbunătăţesc capacitatea pulmonară şi ajută încheieturile.
• Banane. Sunt bogate în zaharuri, în vitamine precum acid folic, vitamina C, A, E, B6, minerale precum potasiu, sodiu, fier, calciu, magneziu, cobalt, fosfor, zinc, crom, dar și fibre, proteine și unele substanțe active.

Sincer să fiu, nici eu nu mănânc toate fructele astea în fiecare zi, mă rezum la un măr şi o banană pe zi. Documentându-mă pentru articolul ăsta, mi-am dat seama că ar trebui să mai variez.

Puteţi să calculaţi caloriile oricarui aliment aici. Dezavantajul e că trebuie să scrieţi numele în engleză. Dacă nu stiţi numele unui aliment vă sugerez dictionarul ăsta.

sursa FOTO