Cu atâtea poveşti de succes în jur, fiecare din noi visează să inventeze ceva la fel de tare ca Facebook, Apple sau Windows. În fond, de ce n-am face-o? Tot ce ne trebuie e un garaj în care să ne lăsăm geniul creator să se desfăşoare. Sau cel puţin aşa s-a dus vestea

Să vedem însă care e realitatea, şi care sunt cei şase paşi pentru “a creea facebook”(care de fapt foloseşte ca metaforă pentru crearea unui nou comportament):

1. Ce înseamnă inventarea facebook-ului?

Pentru a putea creea facebook, trebuie să îţi fie foarte clar ce anume înseamnă “inventarea facebook-ului”. Pentru Mark Zuckerberg “inventarea facebook” a însemnat crearea unui mediu în care oamenii să se conecteze şi să îşi împărtăşească experienţa.
Să presupunem că tu vrei să înveţi. Ce înseamnă pentru tine a învăţa? Când ştii că ai învăţat?

2. Ce faci în timp ce “inventezi Facebook-ul?

Întrebă-te de ce faci acele lucruri? Ce beneficii obţii şi ce consecinţe negative eviţi făcând acele lucruri?

De exemplu, dacă tu vrei să înveţi, dar în loc de asta te uiţi la Doctor House, analizează care sunt beneficiile pe care ţi le aduce serialul, dar şi consecinţele pe care le vei suporta dacă în loc să spui stop, vei da play şi sezonului următor

3. Creează o listă cu resursele de care ai nevoie pentru a “creea Facebook”

În cazul facebook probabil resursele ţineau de un server, câţiva programatori, şi mult timp liber.

În cazul învăţatului poate fi vorba de cursuri(da, de multe ori studenţii nu le au nici pe astea!), de un pix, un caiet şi timp liber. Eventual energizant, cafea sau orice altceva te ţine treaz şi motivat. E un pas destul de important pentru că dacă nu ai toate resursele de care ai nevoie e puţin probabil că vei reuşi să ai rezultate.

4. Ştii cum se inventează Facebook-ul? Poţi să îl inventezi? Crezi că poţi să îl inventezi?

Sunt 3 întrebări foarte importante pe care de multe ori nu ni le punem. Ştii cum să înveţi? Fiecare are un stil predominant de a învăţa(vizual, auditiv, kinestezic). Tu îl cunoşti pe al tău? Ştii cum să înveţi în funcţie de stilul tău? Dacă nu, află!
Apoi, ai competenţele necesare pentru a învăţa? Să presupunem că pentru a învăţa karate ai nevoie să te poţi da peste cap. Dacă nu ai competenţele necesare, încearcă alt sport:)
Iar dacă ai competenţele necesare, crezi că poţi să înveţi? Dacă nu crezi în tine, lupta e pierdută de la bun început.

5. Eşti motivat să “inventezi Facebook-ul”?Mai motivat decât ceea ce faci acum în loc?

Cu alte cuvinte, eşti motivat să înveţi? Sau eşti mai motivat să te uiti la Doctor House?
Până nu îţi găseşti motivaţia, şansele tale de reuşită sunt mici.

6. Asigură-te că ai un câştig din inventarea Facebook-ului şi că eviţi să pierzi ceva dacă îl inventezi

Imaginează-ţi un iepure care aleargă după un morcov, iar în spatele iepurelui un lup. Pentru ce crezi că va alerga iepurele mai repede şi mai mult? Ca să prindă morcovele sau ca să scape de lup?

Dacă iepurele are doar un morcov în faţă, va face din când în când o pauză. Dar dacă are un lup în spate, va fugi până va scăpa de lup:)

Bonus: Nu uita că cel care a inventat facebook-ul nu s-a gândit la el în forma în care e azi. Iniţial, Facebook-ul a fost creat pentru studentii dintr-un campus universitar. Dacă vrei să mănânci un elefant, nu îl poţi mânca întreg, doar bucată cu bucată. Pune cărămidă peste cărămidă şi în scurt timp vei avea o clădire.

Întrebări? Sugestii?

Multe idei pe care le ai, chiar dacă par nesemnificative acum, conțin semințele unor proiecte valoroase. Poate că nu realizezi pe moment valoarea lor. Crează-ți obiceiul de a nota mereu ideile ce-ți vin, indiferent cât de bune sau nu ți se par. Ține la îndemână mereu un carnețel și un pix și notează fără a judeca ideile care îți apar. Ulterior vor putea deveni proiecte valoroase pe care le vei dezvolta.
De ce să notezi toate ideile?

1. Succesul poate fi 99% eșec și 1% reușită

O mică parte din ideile și proiectele inițiate vor ajunge în final să fie de succes. Vorbeam acum ceva vreme cu un anteprenor de succes și îmi spunea că a inițiat peste 100 de proiecte online, din care maxim 10 au avut un oarecare succes. Iar dintre acestea 2 au devenit succes pe scară mare (milioane de euro).

Nu realizăm toate proiectele pe care le începem. Doar o parte devin proiecte de succes. Doar o parte din idei sunt idei valoroase. De multe ori o idee pe care o explorezi se transformă în ceva nou, ajunge la final sa conțină germenii unui proiect care  are puțin de-a face cu idea de la care a pornit.

Linus Pauling spunea

Cel mai bun mod de a avea o idee bună este să ai o grămadă de idei.

Succesul este de multe ori 99 de încercări eșuate și una reușită. Pentru a avea acea 1 idee de succes, ai nevoie de celelalte 99 de idei neinspirate. Întrebarea “prostească” devine primul pas al unei abordări revoluționare.

2. Ce nu se scrie se pierde

Citeam nu demult despre un studiu. A fost analizată legătura dintre scrierea obiectivelor și succes. Rezultatele obținute au confirmat faptul că cei ce își scriu obiectivele ating succesul în proporție mai mare decât cei care și le formulează doar în gând. Pentru aceștia din urmă, obiectivele nu mai ajung să se materializeze.

3. Nu te autocenzura

Uită-te peste un album cu poze de-ale tale. Vei găsi unele poze în care îți vei spune “Arăt groaznic aici“. Apoi cere opinia altor prieteni. O să observi că în majoritatea cazurilor aceștia îți vor da un feedback pozitiv.

Alt exemplu: ai cunoscut pe cineva (poate chiar tu) care spune “Nici o haină nu îmi stă bine. Nu există haine bune pentru mine” (mai ales la femei)?

Greșit. Ori hainele ei trebuie retușate de un croitor, ori nu le-a ales să se asorteze cu tenul și conformaţia ei, ori este prea critică cu ea însăși. De obicei toate trei. Cei mai mari critici ai noștri rămânem noi înșine.

Avem tendința de a fi prea critici cu noi înșine, uneori de-a dreptul neîndurători. Multă lume își cenzurează idei valoroase de teamă de a nu fi “proaste“. Scrie-le pe toate fără a le analiza. Vei alege mai târziu ce e bun și ce nu. Nu le cenzura însă din fașă!

Hârtie sau electronic?

Personal obişnuiesc să scriu pe hârtie. Îmi place să scriu cu un pix sau stilou pe foaia albă de hârtie. Notepad-ul îl folosesc mai puțin. Cunosc persoane care preferă mediul electronic: notițele pe telefon, ipad, pc sau laptop. Oricare variantă este bună dacă  îți place. Încearcă-le până găsești ce ți se potrivește ție.

Mi-am creat acum multă vreme obiceiul de a avea la îndemână ceva pe care să notez ideile. În mod normal am un carnețel și un pix. Dacă nu, găsesc un colț de hârtie, un șervețel, împrumut un pix de la cineva din apropiere.

Niciodată nu țin în cap ce am de făcut. Dacă mă întreaba cineva ce program am mâine, de multe ori trebuie să mă uit în carnețel sau pe calendarul săptămânal. Asta nu înseamnă că nu am habar ce am de făcut. Asta înseamnă că nu îmi țin mintea ocupată cu idei, ci le scriu pe hârtie. Mintea o folosesc pentru a le dezvolta și genera altele noi. Încearcă și tu. Vei rămâne surprins.

Citeam mai demult o statistică privind principiul Pareto conform căreia 20% din timpul petrecut la lucru este utilizat în sarcini importante iar 80% din restul timpului pe sarcini de rutină sau cu valoare mică. M-am gândit să verific asta.

Cum afli unde îţi pierzi timpul

Acum am să te învăţ cum să faci un sondaj asupra utilizării timpului pentru a reduce din obiceiurile inutile care îţi ocupă viaţa.

Tehnica ceasului

Ia un ceas cu alarma şi pune alarma la fiecare 30 de minute.
Când sună alarma te opreşti din ceea ce faci şi notezi pe o foaie la ce lucrai sau pe ce site pierdeai vremea.

Tehnica schimbării sarcinii

La orice lucrezi, în momentul în care îţi schimbi sarcina (fie ca treci de la un proiect la altul sau de la un site la altul), notează-ţi sarcina veche împreuna cu timpul petrecut la ea.<

Rescuetime

Daca îţi petreci majoritatea timpului la calculator, Rescuetime îţi oferă avantajul automatizării. Nu mai trebuie să-ţi notezi ce şi cât ai lucrat pentru că programul va face asta pentru tine.

Alege una din metode şi aplic-o pentru 3 zile.

După 3 zile

Vei observa cum se formeaza nişte tipare. La mine au aparut urmatoarele:

• îmi verific mailul de 20 de ori pe zi (din cauză că am un program care îmi arată că am primit un mail şi dau click să văd despre ce e vorba)
• stau pe Facebook o ora pe zi (în mai multe reprize de cate 5-10 minute)
• când verific ştirile sau citesc nişte articole am tendinţa să dau click pe alte adrese şi să-mi petrec timp şi acolo

Ce poti sa faci?

Primul pas l-ai facut deja. Ştii unde îţi petreci timpul şi care sunt sarcinile pe care le lungeşti.

Ce trebuie să faci acum nu e să le elimini, doar să diminuezi timpul acordat sarcinilor care îţi mănâncă timp.

De exemplu eu mi-am pus 2 reguli:

• Mailul verificat de 2 ori pe zi (11 si 17)
• Facebookul tot de 2 ori pe zi

Timp de 30 de zile am adăugat 2 sarcini în listă: verifică mailul şi facebookul. Când le-am facut, gata! Adio mail, adio Facebook!

Rezultatul?

Dacă îmi verificam de 20 de ori mailul şi pierdeam încă o oră pe Facebook ce credeţi că s-a întâmplat după ce mi-am impus să mă ocup de ele doar de două ori pe zi? Mi-am înjumătăţit timpul petrecut la ele!

Guest post scris de Bogdan Vaida. Dacă vrei să ştii cum să câştigi o oră pe zi, cum să ai timp pentru a realiza ceea ce-ţi doreşti şi cum să scapi de stres vizitează-i blogul: http://castigatimp.ro

sursa FOTO

Am parcurs mai multe lucrări despre productivitatea personală. Din unele am învățat lecții de excepție, iar din altele mai am încă nevoie de timp ca să învăţ. Sunt câteva însă care mi-au plăcut în mod special, sau care mi s-au potrivit cel mai bine la momentul la care le-am învăţat.

Şi azi am ales să scriu despre ele, lecţiile de productivitate care au rezonat cel mai bine cu mine:

Ca să ajungi unde vrei să fii, TREBUIE să știi unde eşti

Indiferent care ar putea fi realizările ce ți le dorești, pentru a-ți stabili cum le vei atinge trebuie știi de unde pornești.

Gândește-te că ești în concediu (pentru mine se apropie momentul să plec în concediu și de-abia aștept). Ei bine ai decis să ieși pentru o mică exursie de la hotelul unde ești cazat. Vrei să ajungi într-un loc interesant și ai harta în față. Ai găsit pe hartă locul în care ai decis că vei ajunge.

Și?

Oricât de talentat ai fi, oricât de bine ți-ai stabilit obiectivul, nu vei putea să definești traseul până acolo, dacă nu știi unde te afli astăzi și acum.

Deci: Care e situația ta în acest moment?

Degeaba ai harta și știi unde vrei să ajungi. Dacă nu te identifici exact unde ești acum pe hartă nu poți să definești traseul și următorii pași. Există o greșeală comună de a stabili destinația, iar apoi de a intra în procesul de obținere a ei, fără a verifica periodic unde te afli și cât mai ai de mers. Definește mereu unde te afli.

Grijile doar îți irosesc energia

Este nevoie de timp și energie ca să poți aborda situațiile din fața ta cu o gândire ce analizează totul și rafinează modul în care percepi lucrurile. Cu o anume detașare. Însă dacă vei continua să eviți să-ți analizezi modul în care gândești și să stabilești ce faci mai departe, vei rămâne mereu în cercul îngrijorărilor fără a face efectiv ceva ca să ieși de acolo.

Ia deciziile și pune-le în aplicare. Periodic revizuiește unde te afli și ce ai de făcut mai departe. Iar dacă ceva nu merge bine, oprește-te pentru câteva clipe, revizuiește totul și ia din nou deciziile necesare. După care mergi mai departe.

Nu îți irosi energia și timpul cu griji. Încearcă să pui totul în cifre atunci când crezi că ai probleme; evită să te lași acaparat de griji.

Există doi oameni în capul tău

Există mereu doi oameni în capul tău. Este unul care face planuri, gândește, analizează, visează. Perfectul visător, vizionarul.

Iar apoi mai există și un al doilea care pune mâna și face. Pe principiul “noi muncim, noi nu gândim” el va merge mereu înainte și va realiza ce are de făcut. Acesta este executantul.

Sunt momente când ai nevoie să te pui pe treabă  ”and get the things done“. Sunt momente când te oprești și trasezi planuri, visezi și ai viziunea a ceea ce vei crea. Ambele sunt importante. Niciunul nu valorează nimic fără celălalt. Am dezvoltat mai multe despre acest subiect în articolul Vizionarul și executantul.

Andy Rooney spune foarte bine asta: “Oricine aşteapă să fie lovit de o idee extraordinară, va avea mult de aşteptat. Atunci când am un termen limită pentru un articol sau un scenariu, iau loc în fața mașinii de scris şi mă decid să am imediat o idee.”

Când mai multe persoane sunt responsabile pentru același lucru, de obicei nimeni nu e responsabil

Când responsabilitatea este distribuită între mai multe persoane, dispare disconfortul neîndeplinirii și sunt scăpate detalii relevante. Împărțirea unei responsabilități între mai multe persoane poate funcționa doar dacă există o persoană care are responsabilitatea integrală.

Am o întreagă comisie care participă la fiecare decizie pe care o am de luat. Un vizionar. Mai este și un executant precum mai sus. Un tip agresiv. Unul precaut. Unul înțelept, unul grăbit. Un copil și un om matur. Ș.a.m.d.  Sunt zeci sau sute de părți ale mele care contribuie la fiecare decizie.

O barcă poate avea mai mulți vâslași. Însă există un singur pilot.

Așa că atunci când întreaga comisie stă la masă și are de luat o decizie, de obicei Partea A va spune “Să facem așa”. Partea B va zice “Nu, să facem așa”. Şi tot aşa.

Iar în acel moment președintele de comisie va analiza toate deciziile și va stabili împreună cu toți ce și cum se va întâmpla, asumându-și întreaga responsabilitate pentru acea decizie. Nu e vorba de disiplină aici. Nu de disciplină este nevoie, ci de abordare disciplinată. Astfel încât partea activă, energetică să poată face ce e de făcut, iar partea inteligentă să aibă un spațiu în care să-și exprime viziunea și valorile în care crede.

Poți îndeplini un singur angajament în acest moment

Porți cu tine mai multe angajamente pe care le ai de îndeplinit. Obiective, planuri, dorințe sau vise. Acasă la lucru, în afaceri, pe multiple planuri ale vieții. În subconștient ai o întreagă listă cu lucruri ce vrei să le relizezi. Doar că în momentul în care te încarci simultan cu mai mult de un angajament, vei ajunge la frustrare și anxietate. Se generează stres și apare oboseala.

Mintea lucrează optim atunci când realizează o singură sarcină. Încărcarea cu mai multe sarcini simultan va duce la distribuirea atenţiei și a energiei între ele.

Încearcă să scrii un raport și să asculți știrile în același timp. Raportul nu va fi de calitate, iar  din știri nu vei absorbi toate informaţiile. După ce ai decis care îţi sunt prioritățile, abordează-le una după alta. Pe rând, nu deodată. Cel puțin daca este important să le faci bine. Citește și cartea “Zen to Done” a lui Leo Babauta pe acest subiect.

Ok, acestea sunt câteva lecții pe care le-am învățat din productivitatea personală. Care este cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o tu?

sursa FOTO

Am observat că există două măști pe care le purtăm atunci când avansăm prin viață. Este ca o diviziune a muncii pe care o avem în interiorul nostru. Prima mască este cea a Vizionarului, omul care vede în perspectivă, cel care visează și stabilește direcția înspre care trebuie mers.

Cea de-a doua este cea a Executantului. El este omul care pune umărul și urnește lucrurile. Executantul este cel care duce la îndeplinire visele Vizionarului.

Cei doi au moduri complet diferite de a aborda o sarcină, iar atunci când unul dintre ei încearcă să preia responsabilitățile celuilalt, nu va reuși.

Poate ai cunoscut persoane preponderent vizionare: când le ceri să discutați detalii sau să se implice în realizarea a ceea ce gândesc îi vei vedea cum evită să pună umărul. Sau executanți care sunt excelenți la implementarea acțiunilor, dar nu le cere să aleagă o direcție (pe principiul “noi muncim, noi nu gândim”).

Ambele tipuri sunt importante și în structura unei companii. Imaginează-ți cum ar fi o companie în care toți sunt gânditori-vizionari și nimeni nu realizează. Sau una în care toți muncesc fără a avea o direcție stabilită sau fără ca cineva să se sesizeze că direcția actuală este greșită și trebuie schimbată.

În mod similar, în fiecare dintre noi există un balans între imaginația vizionară și forța muncii de execuție. De exemplu atunci când începi să construiești o casă, întâi ți-o imaginezi cum vrei să arate (vizionarul), iar apoi începi efortul de a o construi sau de a gestiona echipa de meșteri care o realizează (execuție).

Când ești în starea de vizionar, îți place să te plimbi în parc, să auzi copii care râd, să stai dimineața la o ceașcă de cafea privind răsăriul soarelui și să lași inspirația să îți zboare.

Când ești în starea de Executant însă, vei prefera să alegi o sarcină de pe listă și să o duci la bun sfârșit sau măcar să avansezi cu încă un pas în realizarea ei.

Atâta vreme cât nici unul dintre cei doi nu se calcă pe bătături totul este perfect. Dacă însă încearcă să își facă munca unul altuia, atunci apar problemele: un Vizionar care are de îndeplinit sarcini va fi nemotivat, lipsit de pasiune și te va evita. Iar un Executant care încearcă să își dea seama “Care e cel mai important lucru de făcut acum?” va ajunge plictisit, nemotivat și va lua decizii nepotrivite. El are nevoie de acțiune!

Care parte din tine este mai puternică, Vizionarul sau Executantul? Și cum ai putea să echilibrezi și să ajuți ambele părți să colaboreze?

Sunt anumite persoane care atunci când au ceva de făcut, fără prea multă agitaţie se pun pe treabă. Alţii au anumite ritualuri, vor să se asigure că atunci când încep să muncească nu le va fi sete, foame sau somn. Sau mai sunt cei care amână până chiar în ultima secundă, apoi trag tare de tot şi cumva, cumva o scot la capăt. Tu din ce categorie faci parte?

Îţi place presiunea unui deadline, te motivează? Sau preferi relaxarea planificării?

Nu voi judeca pe nimeni, deoarece fiecare personalitate are anumite preferinţe şi reacţionează diferit. Indiferent de modul în care îţi place să lucrezi, anumite lucruri trebuie luate în considerare.

1. Fii obiectul propriei observaţii!

Este esenţial să te cunoşti. Observă-te în astfel de situaţii, adu-ţi aminte de examene, proiecte, diferite deadlineuri. Cum ai reacţionat, cum ai fi vrut să reacţionezi? Care a fost rezultatul şi cum ai fi vrut să fie?

Când lucrurile au decurs bine, gândeşte-te bine căror factori s-a datorat acest lucru? Trebuie să realizezi anumite conexiuni între modul de lucru şi rezultatele obţinute. Eu de exemplu, lucrez bine dimineaţa devreme sau seara târziu. Sunt destul de flexibilă, în sensul în care nu mă deranjează muzica sau zgomotul de fundal şi am nevoie de întreruperi de relaxare destul de dese. Dacă citesc o ştire, un articol de blog două minute şi apoi revin la treabă, pot fi mai concentrată pentru următoarea jumătate de oră decât dacă aş lucra neîntrerupt.

2. Creează-ţi condiţiile necesare!

TEDTalk-ul de mai jos este despre asigurarea condiţiilor de muncă optime. Se pare că ideal este să ai un anumit spaţiu şi un o anumită perioadă a zilei pe care să le atribui rezolvării de probleme, fiind complet focusat pe taskul respectiv şi acordând atenţie maximă.

Nu poţi lucra mereu la randament maxim, aşa că dacă surprinzi un astfel de moment, fructifică-l, prelungeşte-l şi încearcă să fii cât mai eficient. Nu uita de tehnica pomodoro!

Pentru acest lucru, trebuie să elimini orice fel de element care te-ar putea distrage.

3. Evită procrastinarea.

Ştiu că am spus că nu voi judeca oamenii după modul lor de lucru, dar un sfat foarte important este evitarea amânării. O prietenă bună spunea că ea lucrează cel mai şi cel mai bine doar sub presiunea deadline-ului, pentru că atunci doar are randament maxim. Dar după părerea mea, îţi asumi nişte riscuri destul de mari. Există situaţii neprevăzute care pot apare exact pe ultima sută de metri şi care să îţi compromită întreg rezultatul muncii tale. Poate să te lase laptopul, să îţi cadă netul, să ai o durere de dinţi groaznică sau multe, multe altele.

Nu spun că trebuie să prevezi toate aceste situaţii neprevăzute, dar asigurându-ţi un anumit buffer, multe dintre ele pot fi evitate. Gândeşte-te şi la acest lucru când ai de gând să mai amâni un task!

Rezultate cât mai bune vă doresc!

Sursa FOTO

Cine mă cunoaşte ştie că sunt foarte pasionat de mediul online şi întotdeauna caut site-uri care pornesc de la o idee bună. Fiind pasionat şi de dezvoltarea personală sunt încântat ori de câte ori găsesc pe internet un site care mă ajută să devin mai bun.

De aceea mi-am spus că ar fi o idee bună ca ori de câte ori găsesc un site util pentru dezvoltarea personală să vi-l împărtăşesc şi vouă. Dacă sunteţi interesaţi de ce am găsit până acum poate vreţi să vă uitaţi peste articolele Dezvoltare personală 2.0 şi 5 site-uri utile pentru dezvoltarea ta.

Astăzi vreau să scriu despre un proiect foarte mişto: Pomodoro Crate.

Despre tehnica Pomodoro

Tehnica Pomodoro presupune împărţirea sarcinilor pe intervale de timp, intervale în care te concentrezi strict pe o anumită sarcină. Câteva motive ca să foloseşti această tehnică:

• te ajută să te concentrezi
• devii mai eficient
• ai o claritate mai mare în ceea ce priveşte sarcinile pe care le ai de făcut

Dacă vrei să afli mai multe despre tehnica Pomodoro te invit să citeşti articolul lui Florin în care a explicat pe larg ce presupune tehnica Pomodoro şi cum poţi să o foloseşti cât mai eficient.

Despre Pomodoro Crate

Florin a recomandat ca unelte pentru tehnica Pomodoro un ceas clasic de bucătărie, un timer digital sau o unealtă online. Azi vă recomand Pomodoro Crate, un site construit strict pentru tehnica Pomodoro.

Deşi e în engleză, site-ul e făcut de un român: Adrian Sălceanu.  Procesul de înscriere e simplu, într-un minut ai cont şi poţi trece la treabă. Am rămas plăcut impresionat de design-ul clar şi modern.

Features-urile cred că sunt suficiente, deşi sunt promisiuni că vor apărea unele noi. Momentan, poţi crea şi programa activităţile de-a lungul zilei, ai un timer care te ajută să-ţi foloseşti timpul atât când lucrezi când şi când faci pauză şi un calendar care te ajută să-ţi vezi progresul.

Minusuri pe care le-am observat:

• n-am văzut un buton de “Remember me” în formularul de logare
• la Settings trebuia să-mi re-completez profilul cu parola chiar dacă vroiam doar să-mi schimb semnalul audio sau durata unei pauze
• în ceea ce priveşte semnalele audio mi-ar plăcea să fiu anunţat doar în ultimele 5 secunde, sau mai bine să am eu posibilitatea să-mi setez timpul în care vreau să fiu notificat cât timp mi-a mai rămas

Oricum site-ul e în beta aşa că e normal să fie mici bug-uri. Chiar şi aşa eu îl recomand cu căldură, m-a convins deja şi chiar vreau ca atunci când sunt la calculator să folosesc tehnica Pomodoro.

Dacă v-am convins deja, atunci nu vă mai rămâne decât să intraţi pe:

Pomodoro Crate

Am descoperit cea mai simplă și puternică tehnică de eficiență și productivitate personală. Din tot ce am citit, această combinație am găsit-o ca fiind cea mai bună pentru mine. Într-o formă sau alta am întâlnit aceste elemente și la alții. Mie însă mi se potrivește cel mai bine în această ordine:

1. Decide care este cel mai important lucru pe care vrei să îl obții

Dintre toate lucrurile pe care le vrei alege unul. Doar unul.

Scrie pe o foaie de hârtie tot ce vrei să reușești. Acum elimină-le pe cele care nu ți se par ca fiind numărul unu. Continuă să rafinezi lista până când va rămâne un singur lucru. Este foarte important să fie unul singur, nici măcar două.

2. Elimină balastul

Elimină tot ce îți împovărează viața și nu îți este necesar. De la privitul inutil la TV, poveștile pe messenger (da, și acesta poate fi inutil), până la lucrurile adunate de-a lungul timpului și care le ții degeaba în dulap (poți să le vinzi pe okazii.ro) sau la hainele pe care nu le mai folosești de câțiva ani.

Elimină sau măcar scade numărul obiceiurilor inutile și a obiectele care te împovărează. Învață mai multe despre despre minimalism și citește The Power of Less.

Apoi scoate-ți din minte orice altceva, cu excepția acelui lucru pe care vrei să îl obții. Dacă îți este greu să-ți cureți gândurile, îți recomand să practici meditația. Citește Arta de a medita.

3. Concentrează-te pe acel un lucru până când ai succes

Acum știi ce vrei și ai eliminat din balastul care te îngreuna. Cu mintea limpede, apucă-te de ceea ce vrei. Concentrează-te pe asta până când vei reuși. Nu te lăsa distras de orice altceva, rămâi pe acel un singur lucru. Pentru a învăța cum să îți atingi obiectivele citește Getting Things Done.

Când ai reușit, reia ciclul: mergi la pasul 1 și alege un alt lucru pe care îl vrei. Vezi la ce alt balast poți renunța și apoi concentrează-te din nou pe un singur lucru.

Sursa FOTO

Am ținut de curând o prezentare în cadrul proiecului Schimbare Pozitivă, despre obiective: cum să-ţi stabilești obiective şi cum să te asiguri că nu le abandonezi.

Cu această ocazie am avut o discuție foarte plăcută cu participanții, au apărut multe întrebări interesante și am învățat lucruri noi. O întrebare care m-a luat prin surprindere însă, a fost:

“Şi ce fac dacă nu am niciun obiectiv? Dacă nu reușesc să-mi găsesc nici un obiectiv care să mă atragă? Parcă nu aş avea nici un scop. Cum pot să îmi găsesc obiective de urmat?“.

Chiar așa: ce faci dacă nu ai obiective? Personal am o listă întreagă cu lucruri care vreau să le fac în viitor, însă sunt convins că există oameni care nu găsesc cu ce să pornească. Iată o listă cu întrebări pe care ți le poți pune pentru a găsi un punct de pornire:

1. La ce eşti bun?

Gândește-te: ce faci foarte bine? Trebuie să existe unele lucruri pe care le faci strălucitor și te fac remarcat de fiecare dată. Fă o listă cu ele.  Pe care dintre ele ai vrea să le dezvolți sau explorezi? Alege unul și propune-ți să realizezi ceva legat de el. Alegând ceva pe care știi că îl faci bine, ai șanse maxime să reușești cu succes. Ceea ce îți va aduce și mai multă încredere în tine.

2. Ce îți place să faci?

Există, cu siguranță, lucruri care îți place să le faci. Scrie-le pe o foaie de hârtie, apoi alege 1-2 din ele și stabilește cum ai putea să le faci mai des.

De exemplu, dacă îți place să joci fotbal și asta te face să te simți super, stabilește-ți un obiectiv să joci săptămânal (sau lunar, zilnic, etc) fotbal.

Dacă îți place, vei fi motivat să îl realizezi. În plus, vei avea o satisfacție deosebită să îl faci. Doar îți place!

3. Ce faci acum?

Poate ai copii. Ai putea să îți propui să ieșiți în parc cu bicicleta.

Poate lucrezi ca și contabil: ai putea să îți iei 1-2 clienți pentru care să lucrezi după program și ulterior să-ți dezvolți o carieră antreprenorială.

Construiește pe baza a ceea ce faci deja. De multe ori avem tendința de a trece cu vederea ce reușim zi de zi. Poți găsi puncte de pornire în viața ta actuală.

4. Ce succese ai avut în trecut?

Probabil că ai avut deja realizări recunoscute. Indiferent când a fost asta, poți să reiei legătura cu domeniile unde ai avut succes deja. Un prieten lucra ca și barman. A renunțat la job și se ocupă acum de organizare de evenimente, lucru la care era excepțional în studenție. A ajuns să facă bine un lucru care îi place, din care mai și câștigă bani.

5. Ce îți plăcea să faci când erai copil?

Desigur, nu trebuie neapărat să te faci astronaut dacă asta visai în copilărie. Gândește-te însă ce îți plăcea să faci atunci și ai putea-o face și acum ca adult. Lucurile care ne-au încântat copilăria rămân mereu experiențe pozitive.

6. Care sunt lucrurile care, atunci când le faci, nu mai simți cum trece timpul?

Ți s-a întâmplat vreodată să stai ore în șir făcând ceva și să nu realizezi cum a trecut timpul? Acele activități sunt, probabil, lucuri care te încântă și la care ești foarte bun. Explorează-le!

7. Ai nevoie de obiective?

Și nu în ultimul rând, poate că ești într-un punct al vieții în care nu ai nevoie de obiective. Cunosc oameni deosebiți (în special artiști sau oameni creativi) care nu au obiective pe termen lung. Se simt bine făcând ceea ce fac, au o viață frumoasă și nu pot lucra în termene și obiective, vor să fie liberi. Cu toate acestea au realizări și o viață împlinită. Nu îți propune obiective dacă nu simţi că ai nevoie de ele.

Există o întreagă mișcare dezvoltată mai ales în ultimii ani, care promovează un stil de viață simplu, natural, care să curgă. Să trăiești viața pur și simplu, fără a o încorseta în liste, obiective, țeluri și termene. Pentru unii se potrivește, pentru alții nu. Personal am obiective definite, scrise și mă descurc destul de bine la transpunerea lor în realitate. Cred că este important să ai obiective definite și scrise. Tu ce părere ai, ți se potrivește să lucrezi cu obiective sau nu?

sursa FOTO

Alege-ți obiectivele

Am scris săptămâna trecută despre cum să îţi planifici anul. Cum să stabileşti care valori sunt importante, să alegi rolurile în care trăieşti şi să defineşti obiectivele importante fiecărui rol.

De ce este important să ai obiective scrise şi definite clar?

Cu cât scopul îţi este mai clar, cu atât ai mai mari şanse să îl atingi

În momentul în care ai definit obective, mintea ta începe să caute soluţiile la ele.

Imaginează-ţi asta: o persoană care nu are nici un scop în viaţă şi pe care nu o interesează ce şi unde va ajunge, vs. o persoană care are obiective stabilite clar şi scrise pe hârtie. Care dintre ele crezi că are şanse mai mari să ajungă unde vrea?

Când ai stabilit un obiectiv, defineşte-l cât mai clar şi exact (studiază şi tehnicile de definire a obiectivelor SMART).

Cu cât îl ştii mai clar, cu atât vei găsi mai multe moduri de a-l îndeplini. Creativitatea ta nu poate găsi soluţii, dacă nu ştii exact ce vrei.

Scrie-l pe hârtie

Nu ţine doar în minte obiectivele. Scrie-le pe hârtie. Citeam o statistică interesantă: o mare parte dintre cei care şi-au scris obiectivele şi le-au urmărit, au ajuns să le îndeplinească.

Hârtia îţi permite să le vizualizezi, să le cizelezi, să te concentrezi pe găsirea de soluţii.

Definirea de priorităţi

Stabilirea unui scop clar duce la prioritizarea a ceea ce faci zi de zi. După ce ai stabilit ce vrei şi ai scris pe o foaie de hârtie, vei putea da o mai mare importanţă obiectivelor.

Lucru pe care puţin probabil să îl fi făcut dacă nu ştiai ce vrei.

Planul anual este un instrument foarte bun, mai ales dacă îl faci an de an şi ai deja un istoric de ani cu obiective stabilite şi realizate. Înainte de a defini însă că vrei să porneşti la drum, alege clar unde vrei să ajungi, altfel nici o hartă nu îţi va fi de folos.