E prima dată când scriu în cuvinte despre dezvoltare personală; spun prima dată în cuvinte deoarece până acum am scris planificări cu veşnicul “cum-ar-fi-dacă” sau “de-mâine-mă-apuc-să”… Cine nu a făcut asta?

Cred că aceste planificări şi promisiuni pentru sine ne călăuzesc lungul drum a ceea ce ne place să numim “dezvoltare personală”; de cele mai multe ori au o influenţă pozitivă asupra noastră, reuşesc să ne ţină pe un făgaş normal şi poate tot de atâtea ori reuşim să ne pierdem prin aceste cuvinte. Le golim de conţinut înainte de a înfăptui. Ne plafonăm. Ne mulţumim doar să enunţăm crezând astfel că de mâine ne vom schimba, vom deveni mai buni, vom scăpa de rutină. Nu luăm aproape niciodată în calcul sacrificiul purificator de care ar trebui să dăm dovadă pentru ca schimbarea-pentru fiecare cu alt înţeles-să apară.

Poate greşim şi aici: aşteptăm prea mult; ne aşteptăm ca de mâine, neapărat de mâine să fim aşa cum ne-am dori şi căutăm să fim. Atunci mă întreb: de ce nu de azi? de ce nu de acum?

Întrebându-mă retoric am aflat că dezvoltarea personală nu e un capăt de linie ci e chiar momentul trăit. E adevărat, uneori regresăm însă de cele mai multe ori înaintăm. Cu fiecare zi în care suntem atenţi la cei din jurul nostru, la noi nu doar că devenim ci eu aş zice că ne îmbunătăţim.

Poate de aceea dezvoltarea personală e o insuportabilă uşurătate a fiinţei care caută frenetic schimbarea în loc să aprecieze calitativ fiecare minut.

Dacã ar fi să cuprind în cuvinte dezvoltarea personală ar fi aşa:

• apreciere-apreciaţi fiecare clipă, e a voastră!

• bucurie-lăsaţi-vă copleşiţi de lucruri mărunte însă fermecătoare

• îmbrăţişaţi-oameni(e fermecătoare această apropiere sinceră)

• încredere-în voi, în bine, în frumos

Lăsaţi-vă copleşiţi de frumuseţea şi simplitatea vieţii, daţi-vă voie să creşteţi, nu vă împovăraţi sufletul, fiţi sinceri şi poate cel mai important nu renunţaţi la vise.

Încheind într-o dispoziţie mai lirică, poate ar fi frumos să ne amintim că “fericirea nu se atinge niciodată, dar în căutarea ei merită să alergăm toată viaţa”(Vama Veche-Calul din Marlboro).

sursa FOTO

notă: titlu inspirat după cartea lui Milan Kundera