Eu cred foarte mult în influenţa mediului exterior asupra unei persoane. Cred că oamenii pe care îi alegi ca să-ţi fie prieteni te influenţează enorm. Însă uneori faptul că cineva se află în anturajul nostru nu e neapărat şi alegerea noastră.
După ce m-am hotărât să dorm 8 ore pe zi, una din celelalte demersuri a fost să-mi schimb prietenii.
De ce să-mi schimb prietenii
În ultima vreme am avut ocazia să cunosc nişte oameni extraordinari. Oameni cu care eu n-am ieşit niciodată pentru că am ales să ies cu un alt gen de oameni.
Şi m-am întrebat: “De ce n-am ieşit cu oamenii ăştia faini, dacă e clar că aceştia sunt prietenii pe care îi prefer în jurul meu?” Şi apoi mi-a picat fisa: Oamenii cu care sunt prieten de ceva vreme, nu sunt oamenii pe care i-am ales conştient. Ci oamenii pe care mi i-au dat împrejurările. Cu X sunt prieten pentru că am fost colegi în liceu, cu Y ies mai des pentru că mi-e vecin de palier ş.a.m.d. Pe scurt, nişte circumstanţe aleatoare mi-au decis anturajul.
Şi în momentul în care mi-am dat seama de acest lucru m-am hotărât să-mi aleg eu prietenii din următoarele motive:
- unii prieteni te trag în jos. În prima săptămână în care am ales să mă culc de la ora 22, n-am reuşit din prima zi. Pentru că în prima zi pe la miezul nopţii, o gaşcă de prieteni m-a trezit să mergem să chefuim. Nu vreau să fiu acum tipul “nerd” care nu iese nicăieri. Majoritatea cunoscuţilor îmi pot confirma excesele când vine vorba de chefuit şi băut până dimineaţa. Însă când mă hotărăsc să fac un lucru, nu vreau să ajung să mă feresc de prieteni doar ca să îl îndeplinesc.
- unii prieteni te descurajează. Cel mai bun exemplu a fost cu lăsatul de fumat. Încă de la prima încercare mi s-a spus că n-o să rezist. Îmi amintesc că vara trecută vreo 3 prieteni stăteau cu ţigările şi mă ispiteau. După câteva beri, ghiciţi cine pufăia mulţumit din ţigară.
- unii prieteni habar n-au despre ce vorbeşti. Când mă trezesc vorbind despre pasiunile mele în mijlocul prietenilor, observ că nimeni dintre ei nu-mi împărtăşeşte entuziasmul. Acum, nu cer nimănui să-mi împărtăşească pasiunile, însă atâta timp cât există oameni care îmi împărtăşesc pasiunile de ce să nu-i caut şi să ies cu ei la un suc?
Şi spre asta vreau să mă orientez: oameni care îmi împărtăşesc pasiunile, oameni care mă încurajează şi-mi dau sfaturi când vreau să fac ceva şi alături de care să-mi dezvolt personalitatea şi abilităţile.
Cum îmi schimb prietenii
Procesul acesta l-am început cam de două săptămâni. Două lucruri a trebuit să fac:
1. o listă cu activităţile de care vreau să mă las. Fumat, ieşit noaptea în cluburi, băut, pierdut vremea ş.a.m.d.
2. o listă cu activităţile care îmi plac, cu pasiunile pe care le am. Citit, dezvoltare personală, internet, filme ş.a.m.d.
Apoi, sub fiecare listă am adăugat numele persoanelor care se leagă de acele lucruri. Aşa am ştiut la cine să renunţ şi cu cine să ies mai des.
La ce să te aştepţi
Din punctul meu de vedere sunt cam trei faze prin care trebuie să treci. Eu am ajuns doar la primele două, aşadar pe a treia nu pot decât s-o ghicesc:
1. Renunţarea şi consecinţele ei. Asta e singura parte frustrantă. Vei începe să spui “nu” vechilor tăi prieteni. Pe mine în prima seară m-au sunat vreo 7 oameni să mergem în clubul în care îmi pierdeam de obicei nopţile. Şi chiar dacă ştiam că nu vreau să mai fac asta, mi-a fost foarte greu să-i refuz. Acest lucru s-a întâmplat pentru că ieşeam din zona mea de confort.
Însă cu timpul, vei vedea că oamenii vor înceta să mai sune şi să tragă de tine. E un proces care durează ceva vreme, de aceea nu trebuie să te aştepţi la rezultate rapide.
2. Tranziţia către noul tău “eu”. În această perioadă vei fi aproape singur. Vechiul anturaj nu te va mai căuta, iar pe oamenii cu care vrei să ieşi trebuie să-i cauţi tu. La fel ca prima fază, şi această etapă durează ceva vreme. Ce pot să-ţi recomand sunt următoarele lucruri:
- Contactează-i direct. Dacă vrei să ieşi cu o persoană anume, sun-o şi cheam-o la un suc. Nu te va refuza decât dacă e ocupată. Şi odată ce ieşiţi, puteţi discuta despre lucrurile care vă leagă.
- Faceţi lucruri împreună. Dacă aveţi aceleaşi pasiuni, aceleaşi gusturi cu siguranţă veţi găsi evenimente, locuri la care să mergeţi împreună. Poate vrei să mergeţi la aceleaşi concerte, aceleaşi training-uri etc, etc.
- Interacţionaţi cât mai des. Ca să întăriţi relaţia dintre voi, ar trebui să faceţi lucrurile de la punctul 2 cât mai des. Şi încet, încet legăturile dintre voi se vor adânci.
3. Îmbunătăţirea relaţiilor. Odată ajuns în acest punct ar trebui să fii înconjurat de oamenii pe care i-ai ales. Dar să nu te opreşti aici: întodeauna e plăcut să cunoşti oameni noi, iar faptul că ai un anumit cerc de prieteni nu va trebui să te împiedice să cunoşti alte persoane.
Acum cineva mi-ar putea spune: “Nu crezi că eşti un prieten rău dacă îţi schimbi prietenii?”. Răspunsul e nu. Pentru că m-am referit aici mai mult la cunoştinţe. Le-am spus prieteni pentru a fi ideea înţeleasă mai bine. Prietenii adevăraţi sunt puţini şi vechi. La ei nu trebuie să renunţi niciodată.
Acum vreau să aflu de la tine: Tu cum stai cu anturajul? Câţi prieteni te ajută să te dezvolţi şi câţi te trag în jos? Te-ai gândit vreodată să îţi schimbi cercul te prieteni?
bine punctat! unu din obiectivele mele pe to do list este sa mi schimb anturajul.
si ce sa ma fac daca nu am efectiv pe cine altcnv sa aleg ca prieten?Stau intr-o comuna destul de mica si am un grup de prieteni de care nu sunt chiar multumita dar nu e ca si cum am de ales:-??..
@ioana O să rămâi pe veşnicie în comuna ta? Câţi ani ai?
E ok să vrei să îţi faci noi prieteni, dar nu cred ca trebuie sa renunti la vechile tale cunoștințe doar pentru că vrei să găseşti persoane cu interese mai apropiate de ale tale.
Am trecut și eu printr-un proces asemănător când am început facultatea. Dar să știi că toate acele persoane la care am renunțat la un moment dat, din lipsă de pasiuni comune, au totuși o importanță aparte. Au fost alături de mine o perioadă de vreme, chiar dacă ”circumstantele aleatorii” mi i-au scos în cale.
Ne întâlnim încă. Mult mai rar ca înainte. Dar întâlnirile noastre sunt pline de amintiri, întâmplări drăguțe din trecut și îmi creează o senzație de confort, de melancolie.
Gândește-te că peste ani, îți va face plăcere să îți aminteşti de chefurile din facultate şi să revezi pe acei oameni care au fost acolo cu tine pentru a vă reaminti ce tineri şi plini de viaţă eraţi.
Am vazut recent un filmulet. Se zicea ca noi avem mai multe eu-uri. Fiecare persoana scoate in fata alt eu de-al nostru. Parintii scot un eu, prietenii alt eu,profesorii alt eu, si tot asa. Persoanele pe care noi le consideram de nota 10 sunt acele persoane care scot cel mai bun eu din noi. Cred ca aici intra prietenii adevarati: cei in preajma carora te simti de nota 10.
@Ioana: in filmul Peaceful Warrior am intalnit alta idee faina: fiecare incearca sa ne bage pe gat raspunsurile lor, nu vor sa ne lase sa ne gasim propriile noastre raspunsuri care se afla in noi. Mintea noastra e plina de raspunsurile altora, si nu mai avem loc de ale noastre, care sunt singurele bune. De asta pentru a afla propriile raspunsuri trebuie sa ne golim mintea.
E alegerea TA daca ramai sau nu cu ei. Tu stii daca iti aduc avantaje sau dezavantaje, daca te fac sa te simtit de nota 10 sau de alta nota. Daca iti e mai bine fara sau cu ei.
Eu personal, am ales sa petrec mai putin timp cu vecinii mei pentru ca aveam idei diferite. In momentul de fata nu stiu daca am facut bine sau nu pentru ca, calatoria mea nu e gata. Stiu doar ca mi-am pastrat viziunea si credintele intacte.
Incep prin a spune: Am ” coloana vertebrala ” … cu riscul de a fi contrazisa de multi, sustin ca anturajul nu te poate schimba decat atat cat vrei si ii permiti tu ! De la fiecare persoana din jurul nostru avem cate ceva de invatat, (indiferent daca perosna respectiva este una de calitate, sau nu) ; nu consider ca trebui sa schimbam cercul de “cunostinte” doar pt ca unul ma impinge sa fumez, ceilalti 3 nu-mi impartasesc pasiunile, altul ma cauta doar atunci cand are nevoie s.a.m.d ; asta ar insemna ca ei si nu EU sunt cei care hotarasc ce tip de “caramida” adaug la personalitatea si calitatea mele. Eu spun ca trebuie doar sa-mi largesc cercul de prieteni !!!
Stiu ce spui, si eu sunt intr-un anturaj nu spun ca ma trag in jos, dar nu pot evolua. Eu vreau sa merg la cursuri, la proteste, sa ma implic, dar ei nu vor, nu am nimic in comun cu ei. Si m-am saturat sa fiu ca un pion, sa ies afara doar cand pot ei, si atunci cand iesim sa mancam seminte si sa bem bere. As vrea sa ies din starea asta, vreau sa ma plimb, sa cunosc locuri, ei vor doar sa stea si atat. Nu stiu cum sa fac sa ma detasez de ei, sa imi fac alt anturaj pt ca sunt destul de emotiva si ma balbai in fata persoanelor noi si e foarte aiurea. Habar n-am ce sa fac.