Învață să trăiești cu tine !

Vorbim adesea despre cât de important este să avem încredere în noi; ce ciudat că aparent suntem puternici, niște modele pentru ceilalți…însă când ne confruntăm cu o problemă care ne copleșește de ceva timp, devenim fragili și fugim împrăștiat după o soluție, după un răspuns, după o consolare.

Milton Erickson susținea că fiecare persoană, indiferent de vârstă, are o nevoie acută de a învăța, de a descoperi și că fiecare stimul poate constitui o oportunitate de acumulare de experiență.

A învăța să trăiești cu tine 24 / 7 este una dintre deprinderile esențiale ale vieții, deoarece în urma ei te echipezi cu experiențe, cunoaștere, strategii de negociere și chiar distracție. Procesul de învățare cel mai eficient cuprinde atât partea tehnică (studiul tău individual despre ceea ce te interesează), cât și cea ludică (punerea în practică a celor citite și analiza rezultatelor). Îmbinate, acestea dezvoltă creativitatea, gândirea, valorificarea potențialului, a resurselor și progresul personal pentru formarea comportamentelor dorite, atribuirea valorilor morale și asimilarea strategiilor de rezolvare a problemelor într-un mod personalizat.

Așteaptă-te la eșec, la dezamăgire, la critici, la excludere din grup, la perioade de singurătate; înarmează-te cu răbdare, perseverență, flexibilitate pentru a putea adopta strategii noi și pentru a rneunța la cele care nu ți se potrivesc; poate îți va părea puțin extrem ce spun, dar o dată ce ți-ai creionat o structură dezirabilă, formează-te, deformează-te și reformează-te de câte ori simți că e nevoie.

Iată, așadar, a doua vitamină pentru stima de sine, care presupune formarea sau dezvoltarea capacității tale de a te accepta și de a te iubi necondiționat, chiar și atunci când ceilalți te resping sau încearcă să te doboare. După cum bine știi, singura relație permanentă pe care o ai din momentul nașterii și până la deces este cu propria TA persoană; de tine însuți nu ai cum să divorțezi. De aceea, e nevoie ca tu să știi cum să te gestionezi și cum să te autosusții în momentele grele, fără să depinzi de ”ceilalți”, despre care îți vorbeam data trecută.

Foarte important în acest proces de învățare este să îți oferi câte un happy-time, chiar dacă nu ai ajuns încă la rezultatul dorit; ai parcurs o parte din drum, ai depus efort, ai consumat resurse fizice, psihice, emoționale, spirituale, iar acum trebuie să îți încarci bateriile.

Nu uita că urmezi procesul acesta în favoarea ta, nu pentru altcineva.

Pentru a evita să resimți starea de saturație, de plictiseală sau de lipsă e motivație, fă-ți un obicei din a te relaxa, meditează, practică un sport, dansează, observă natura, citește, cultivă-ți o pasiune, află mai multe despre tine. Nu mai aștepta să te sune un prieten, iubitul / iubita, colegii, să vină weekendul, ziua ta sau vreo sărbătoare anuală pentru a avea parte de happy-moments. Vei vedea că încrederea ta în propria persoană va re(înflori). Și toate acestea din cauză că tu te vei purta frumos cu tine, iar în timp, ceilalți vor remarca schimbările. Chiar dacă te voi răni cu ce îți voi spune, să știi că atâta timp cât tu nu te accepți, nu te iubești, te porți urât cu tine, nu faci altceva decât să îi inviți și pe ceilalți să facă la fel.

Vorbește-mi puțin despre tine…elimină imaginea neclară

Persoanele cu stimă de sine scăzută necesită mai mult timp de gândire atunci când trebuie să vorbească despre ele, și uneori o fac cu jenă sau rețineri. Tu cum procedezi când trebuie să îți faci o descriere succintă? Ești mândru de realizările tale? Vorbești cu ușurință despre pasiunile tale sau ai senzația că pasiunile tale ar fi mai prejos decât ale altora?

Încrederea ta oscilează în în funcție de persoana din fața ta? dacă da, gândește-te ce anume din comportamentul celuilalt te face să te simți jalnic sau capabil…am obiceiul acesta enervant de a pune întrebări multe, însă sper să te ajute la fel de mult cum m-au ajutat pe mine la început, când am pășit în procesul de autocunoaștere 🙂

De ce spun asta? Pentru că o slabă cunoaștere de sine te conduce la convingerea că alții au toate răspunsurile, că ei sunt capabili să găsească o soluție, că în ei poți găsi alinare; și astfel ajungi rapid și sigur să te temi de judecățile altora, să depinzi de aprobarea lor și să îți diminuezi șansele de orice progres în această direcție. Iată așadar, de ce te încurajez să lucrezi în echipă cu tine (adică să te cunoști cât mai bine).

Pentru a face echipă bună cu tine trebuie să te cunoști suficient de bine, iar ca să te (re)găsești, trebuie să te cauți. Rolul meu e să te învăț unde să cauți, cu ce să începi, ca pe parcurs să scapi singur de îndoieli, să te eliberezi de nevoia de a primi confirmări din partea ”celorlalți” și să îți recapeți strălucirea cu care ai fost înzestrat.

Și pentru că tot am menționat de partea ludică a procesului de învățare, te invit la un exercițiu scurt, de imaginație; ai de realizat un proiect foarte important, de pe urma căruia ai șansa de a fi promovat; cu ce fel de persoană ai prefera să faci echipă? una care e mereu pe avarii, care abandonează sarcinile și relațiile fiindcă nu se simte în stare să le ducă la bun sfarșit, sau una care abia așteaptă noi provocări, și al cărei rezervor emoțional revarsă optimism, pasiune și determinare?

Poate că și tu te-ai confruntat la un moment dat cu astfel de situații, în care te întrebai de ce nu te acceptă ”cei buni” în echipa lor, și rămâi mereu cu ”cei slabi”… atitudinea și încrederea în sine reprezintă o parte din soluție, la orice vârstă. Iar vestea bună e că se pot modela și perfecționa.

E important să faci echipă cu tine, stabilește-ți obiective, limite, disciplină, răsfață-te și comunică cu persoana din interiorul tău. Necesită puțină imaginație și efort de detașare, dar în timp, vei vedea că nu e chiar atât de greu. De exemplu, când un copil mic plânge, imediat apar întrebările: De ce plânge, ce se întâmplă, ce pot să fac? Ei bine, când te vei mai confrunta cu o situație grea, tristă, lipsită de confort, acționează ca și cum ar fi vorba de un copil pe care trebuie să îl ajuți.

Benjamin Franklin spunea în ”Memorii” că ”cine se îndrăgostește de sine, nu are rivali”. Vroia să spună de fapt, că cine se îndrăgostește de sine, are puterea de a rămâne independent de părerile celorlalți și își cunoaște valoarea în orice circumstanță.

Tu știi de ce anume ești capabil?

Sunt tentată să cred că oricât de puternic ai fi, simți câteodată că meritele și competențele tale nu sunt apreciate la adevărata lor valoare; acest lucru se întâmplă deoarece tu ești expert în a te doborî sau a te înălța prin vorbele (pozitive sau negative) pe care ți le adresezi.

Atenție! nu spun că îți ești autosuficient pentru a reuși, nu te încurajez să renunți la relațiile tale de prietenie și să te baricadezi în casă; spun doar că pentru a putea progresa, e nevoie să începi procesul de autocunoaștere în mod individual. Și spun asta cu convingerea că singura persoană care îți cunoaște în profunzime cele mai triste gânduri ești tu.

Te-ai gândit vreodată cât de multe ai putea realiza dacă societatea nu ar impune nici o idee despre limite? Potențialul pe care îl posedă fiecare om este restricționat adesea de astfel de limite și câteodată, ce e mai trist, este că ți le impui tu însuți. Recunoașterea limitelor este primul pas spre o viață mai liberă și productivă; e important și recomandat să acționezi în afara zonei de confort pentru a obține rezultate pozitive și pentru o depășire a limitelor.

Vorbeam data trecută de acea ”voce interioară” care fie te ridică, fie te doboară; ei bine, încearcă pe cât de des posibil, să îți pui următoarele întrebări:

– ce gânduri îți trec prin minte când ai o situație problematică

– ce etichete îți pui

– cum te simți imediat după aceea

– cam ce ar face în locul tău cineva pe care tu îl admiri

Ca și recomandare, în orice situație încearcă să gândești în stilul: mă comport așa fiindcă ceea ce am simțit și experimentat a ridicat / scăzut stima mea de sine”.

Pe măsură ce devii mai abil în identificarea gândurilor tale, vei gestiona mult mai bine situațiile dificile și vei putea face pasul următor, și anume să confrunți gândurile negative, limitele, barierele, și să îți creezi altele mai optimiste care îți vor induce emoții plăcute, care așa cum ai ghicit, îți vor crește stima de sine. Și știi de ce? pentru că tu ești propriul tău erou!

O persoană cu stima de sine scăzută este fragilă și ezită când e vorba de a lua o decizie; stresul își pune amprenta și astfel se instalează teama de a nu gafa și de a nu alege greșit. Însă, la fel de bine cred că orice alegere făcută prezintă și avantaje ș dezavantaje; ideea e cum se raportează la urmările alegerii. În plus, importanța pe care o acordă altor opinii poate menține fragilitatea de care vorbeam. Nivelul de investire personală într-o decizie contează foarte mult; practic, o persoană cu stimă de sine joasă va continua să se implice într-o activitate pe care cineva cu stimă înaltă nu are nici o reținere să o abandoneze fiindcă nu îl mai satisface sau nu îl mai reprezintă.

O înaltă stimă de sine este asociată cu strategii de soluționare a problemelor și acceptare a riscurilor, pe când o stimă redusă presupune strategii de apărare și evitare a riscurilor; practic, cineva cu stimă înaltă are dorința de a reuși acolo unde altul cu stimă slabă prezintă teama de a eșua.

Te-aș întreba ce anume preferi sau ce anume ești înclinat să crezi mai degrabă, criticile sau complimentele? Dacă din întâmplare ești tentat să preferi criticile, te rog să fii atent de la CINE le asculți, și nu uita că orice se poate educa și îmbunătăți.

Chiar dacă ți se pare ciudat, există și unele avantaje ale unei stime de sine mai scăzute, dar despre acestea îți voi vorbi în următoarele articole.

Până atunci, te invit să completezi un chestionar scurt, care își propune să ofere o indicație inițială despre nivelul stimei tale de sine; marchează o steluță în căsuța care ți se potrivește și dacă dorești, poți să îmi lași un comment în care să îmi spui rezultatul sau impresia despre acest articol.

Descarcă chestionarul

PS: Deocamdată sunt la început și am nevoie de susținerea ta pentru a putea scrie lucruri interesante, care să îți placă și să îți fie utile.