Guest post: Viata pe “fast forward”

Cred ca am in minte acest “concept” de mai bine de jumatate de an. Insa, cu ocazia inceputului de an am zis că “Acum este noul maine”, asa ca am decis sa ii acord o sansa.

Desi initial titlul ne-ar putea duce cu gândul la viteza, curse cu maşini sau un player audio, de fapt si de drept nu este vorba de altceva decât de viata noastră. Chiar astazi citeam într-un articol ca „Suntem invataţi sa-i lasam pe altii sa ne decida viata, iar noi devenim suma deciziilor celorlalti, in loc sa ne cream propriul destin.”

Da, despre asta am decis sa scriu – despre cum zi de zi alergam dupa o viata pe care altii o pun la cale pentru noi.

Familia

Nu stiu pentru altii cum a fost, insa mie mi-au trebuit ani buni ca sa pot sa ma desprind de proiectiile pe care parintii mei le faceau pentru mine. Da, ne doream cu totii acelasi lucru, si anume ca eu sa am un viitor frumos. Insa, felul in care se ajungea la acel viitor era foarte diferit. Mai mult de atat, desi intentiile parintilor mei au fost tot timpul cele mai bune, nu erau deloc conectati la realitatea din ziua de azi. De aceea, proiectia lor era sa traiesc intr-o lume care nu mai exista pentru noi tinerii din ziua de azi. Cum spuneam, mi-a luat ani de zile, mai ales ca am facut si facultatea in acelasi oras in care m-am nascut si am locuit cu ei in anii de studentie.

Profesorii

Marea majoritate a profesorilor traiesc si ei intr-o lume care dupa revolutie a incetat sa mai existe. Sfaturile, incurajarile si realitatile pe care ei ni le proiectau la ore era aproape in intregime depasite. Noroc ca am reusit ca in anii de studentie sa intru intr-o asociatie studenteasca internationala si acolo sa ma conectez direct la realitatea economica si de afaceri din Romania si alte tari din Europa. Multi dintre profesori ne doreau binele, insa la fel ca si parintii mei, si ei traiau intr-o lume de fabrici si uzine, lume care nu prea mai exista pentru noi. Aici am avut mare noroc cu oameni extraordinari care m-au inspirat sa caut oportunitatile in afara orelor de curs. Mai mult de atat, acesti oameni mi-au demonstrat si m-au invatat cum sa dau viata propriilor visuri.

Locurile de munca

Din pacate nu orice loc de munca este in ziua de azi unul care sa conteze. Exista multe locuri de munca unde angajatorilor le pasa numai de bani, de profit, de castiguri rapide, de exploatare a oamenilor. Da, inca nu exista asa de multe afaceri in Romania unde managerii sa gandeasca pe termen lung si sa isi puna problema de cum sa faca tranzitia de la „Good to Great”. De aceea, o alta capcana pe piata fortei de munca a fost sa depasesc momentele in care ma pierdeam in lipsa de claritate,de obiective, de sustenabilitate in gandire si planifica a unor manageri romani…ca de lideri oricum se stie ca ducem lipsa. Nici acesta nu a fost un pas usor si a trebuit sa tot schimb companiile pentru care am lucrat. Si totusi, am invatat de la fiecare cate ceva: atat lucruri pe care sa nu le fac, cat si lucruri pe care ei le faceau bine si le-am „imprumutat” si eu pentru proiectele pe care le-am lansat.

Acum, de ce v-am spus toate aceste lucruri? Pentru ca e foarte usor sa cadem in capcana in care avem multe de facut, in care viata trece atat de repede pe langa noi incat avem senzatia ca nu mai avem timp de noi, de sanatatea noastra, de visurile noastre, de prieteni, de schimbarile pe care vrem sa le facem. Da, e foarte usor sa intram in acest „circuit” unde lucrurile lucrurile se misca pe fast forward.

Insa, vestea buna este ca se poate si altfel. Se poate si altfel mai ales daca ai propriul tau plan. Daca in loc sa joci un rol in piesa cuiva, decizi sa iti scrii tu propria piesa de teatru si sa atragi pe altii sa fie actori in ea. Daca te atrage ideea, te invit sa iti scrii propriul scenariu pentru viata ta. Acum!…sau in fine, pe 29 Ianuarie daca esti din Cluj.

Cadou:

Daca ai citit acest articol si te inscrii la training, te rog sa mentionezi ca raspuns la ultima intrebare din formularul de inscriere ca ai aflat de training din acest articol, si iti voi oferi o reducere de 10%.

Un Guest post de Mihail Musat, promotor al lucrurilor bune, oamenilor de valoare si dezvoltarii personale in Romania. Este autorul cărţilor Eu cine sunt? şi Acum* şi iniţiatorul proiectului Lume Buna.