Închipuie-ţi că tu susţii interviuri de angajare pentru compania la care eşti acum. Iar primul candidat pe care îl vezi, are un CV interesant. Ajunge la interviu, îţi evită privirea, ia o poziţie ciudată pe scaun, cu piciorul drept încrucişat în jurul piciorului scaunului şi corpul alunecând uşor spre dreapta.
Acea persoană poţi fi chiar tu. În majoritatea cazurilor oamenii nu realizează când adoptă poziţii nepotrivite la masa de interviu. Emoţiile, teama de a nu pierde interviul, adoptarea unei poziţii de inferioritate faţă de cel cu care vorbeşti (până la urmă el este cel care decide cine va fi angajat, corect?) pot duce la comportamente care te scot din cursă.
Când soseşte momentul să iei loc la masă, încearcă să te aşezi astfel încât atunci când vorbeşti să menţii cu uşurinţă contactul vizual cu toţi interlocutorii. Este neplăcut ca atunci când unul dintre ei te va întreba ceva, să întorci capul pentru a îi răspunde.
Poziţia corpului la interviu
La modul general poziţia corpului pe scaun trebuie să arate interes faţă de ceea ce discutaţi şi totodată relaxare. Stai cu spatele drept pe scaun, aşezat pe suprafaţa spătarului. Spre exemplu, dacă te înclini spre dreapta sau stânga, poţi transmite lipsă de interes, neseriozitate. Aşezându-te pe un colţ al scaunului, vei transmite intrelocutorilor tăi grabă (te grăbeşti şi nu ai vreme să participi la interviu) sau emotivitate crescută.
Evită şi poziţiile închise şi depărtate, mai ales la început: spre exemplu nu sta lăsat mult pe spate şi cu braţele încrucişate la piept.
Adoptă o poziţie plină de încredere: spatele drept, umerii traşi, capul drept şi privind înainte, nu în jos. Ca regulă generală, evită să priveşti în jos: transmiţi nesiguranţă, lipsă de sinceritate.
Picioarele lasă-le pe podea, cu tălpile aşezate complet jos. Nu sta picior peste picior, oricât de relaxant ar fi.
Sublinierea interesului şi a dezinteresului într-un interviu
Pe măsură ce interviul avansează, lasă-te uşor în faţă atunci când vrei să subliniezi interesul tău pentru ceea ce ţi s-a spus. Aplecarea în faţă este una din modalităţile de a sublinia interesul faţă de vorbitor (prin aplecarea în faţă scazi distanţa dintre tine şi interlocutor). Poţi accentua interesul şi acordul tău, înclinând uşor din cap şi zâmbind.
Atenţie însă: folosite abuziv pot induce în celălalt senzaţia că eşti o persoană slabă, care simte nevoia să fie mereu validată de interlocutor. Ceea ce nu este un punct forte, mai ales în joburile de coordonare.
Desigur poţi folosi şi în sens invers cele spuse mai sus: dacă ştii că eşti dorit şi nu eşti satisfăcut de oferta primită, poţi arăta nemulţumirea ta adoptând o poziţie lăsată pe spate (creezi distanţă între tine şi interlocutor) şi trăgându-te uşor spre marginea scaunului.
Limbajul corporal al celorlalţi
Ai observat vreodată două persoane foarte apropiate sau doi îndrăgostiţi? La prima ocazie, observă-i cu atenţie. Vei vedea că trupurile celor doi au tendinţa de a se oglindi: tind să aibă poziţii asemănătoare, expresii similare, afişează aceleaşi emoţii. Oglindirea merge mai departe, pe măsură ce cei doi sunt tot mai apropiaţi: limbaj similar, moduri de a reacţiona asemănătoare, etc. În NLP aceasta poartă denumirea de oglindire.
Pe parcursul discuţiei, acordă atenţie limbajului corporal al interlocutorilor. Dacă se apleacă spre tine, poţi să o faci uşor şi tu (îl oglindești). Dacă observi că încep să manifeste dezinteres (se lasă pe spate, de exemplu), înseamnă că trebuie să fii atent la ce spui mai departe.
Acordă atenţie tuturor celor cu care vorbeşti şi arată aceasta şi prin limbajului corpului. Chiar dacă una dintre persoanele cu care vorbeşti pare mai puţin importantă, acordă-i respectul cuvenit. Nu ştii niciodată dacă nu cumva acea persoană îţi va fi şef.
Exerciţiu:
Înainte de interviu e bună puţină practică: stai în faţa unei oglinzi (îmbrăcat ca pentru un interviu) şi exersează o poziţie plină de încredere: spatele drept, umerii traşi, capul sus, priveşte drept înainte.
Roagă apoi un prieten să joace rolul intervievatorului. Aşează-te la o masă şi simulează un interviu pe care să-l filmezi. Urmăreşte înregistrarea şi notează-ţi ce trebuie să schimbi.
Pentru cele mai bune rezultate, repetă interviul şi filmează-te din nou. După care urmăreşte noua înregistrare şi observă îmbunătăţirile. Succes la interviu!
interesant, eu cred si sper sa nu am parte de a da un interviu… cred si sper ca va trebui sa ascult interviuri si sa aleg 😉 , dar si pana aici mai am vreo 6-10 ani 🙂 Mult succes!!!