Tophabits

Dezvoltare personala de la A la Zen

Obiceiurile si arhetipurile de comportament

Cea mai mare revelaţie pe care am avut-o în implementarea obiceiurilor a fost aceea că nu trebuie să ne concentram prea mult pe o activitate, ci pe arhetipul de comportament.

Să zicem că vrei să îţi implementezi un obicei de sport de dimineaţă. Ce trebuie să faci pentru asta? Poate însemna să te schimbi de pijamale, să bei apă, să dai drumul la muzică şi să-ţi începi încălzirea. Din start, sunt nişte lucruri pe care, poate, nu le faci în mod normal, de aceea trebuie să te concentrezi în mod conştient asupra lor.

Alt exemplu, obiceiul de învăţare. Poate trebuie să închizi calculatorul, să te duci la biblioteca din sufragerie, să iei o carte şi să te pui în pat să o citeşti. Nu trebuie să citeşti nici macar o literă din respectiva carte, obiceiul nu e compus doar din citirea textului, ci implică toate activităţile pe care le întreprinzi ca să ajungi acolo.

Ce înteleg prin arhetipuri de comportament? Totalitatea acţiunilor pe care le întreprinzi care, conştient sau inconştient, formează un obicei. În ultimul timp, am reuşit să mă implic intr-o gramadă de activităţi şi ce am realizat a fost că nu trebuie să îţi creezi un obicei nou pentru activităţi diferite, dar similare.

Să-ţi faci bagajul, să te speli pe dinţi şi să ieşi pe uşă poate fi un arhetip de comportament pe care poţi să-l aplici şi în înot, şi în arte marţiale, şi în dans.

La fel, cititul e un arhetip: dacă n-ai citit o carte în viaţa ta şi dai peste un gen care îţi place, poate fi transgressive fiction sau dezvoltare personală, atunci o să-ţi fie mai usor să citeşti orice vrei tu cu mai multă uşurinţă, fie că e vorba de o carte de business sau una foarte tehnică.

Cum punem în aplicare toată teoria asta de până acum?

1. Ne gândim ce obicei vrem să implementăm în viaţa noastră.

2. Deschidem un notepad şi ne notam cei mai mici paşi pe care trebuie să-i facem, până să ajungem la activitatea propriu-zisă.

3. Stabilim o oră la care vrem să facem acel lucru.

4. Ne setăm alarme cu paşii respectivi. De exemplu, în Google Calendar adăugăm un nou eveniment, iar la detaliile evenimentului adaugam paşii pe care i-am scris în notepad.

5. Vizualizăm, pentru o secundă, cum facem acei paşi şi “pornim la luptă”.

De ce să foloseşti Google Calendar? Pentru că îţi va trimite un email cu 10 minute înainte de ora setată, să te atenţioneze că trebuie să faci paşii respectivi.

De ce să scrii tot procesul în detaliu? Pentru ca să-ţi eliberezi mintea de paşii implicaţi în proces.

Vreau să te gândeşti la un obicei pe care-l ai, de exemplu cititul blogului tophabits. Cum ai ajuns să citeşti acest articol?

Te-ai gândit că trebuie să te duci cu pointer-ul mouse-ului pe iconiţa browserului ca să-l deschizi? Te-ai gândit că trebuie să dai click pe bookmark sau să tastezi adresa blogului ca să intri pe tophabits? Te-ai gândit “acum trebuie să mă concentrez să citesc rând după rând”, să dau scroll, să dau like, să scriu un comentariu?

Diferenţa dintre un obicei pe care-l ai şi unul pe care vrei să-l implementezi o face trecerea de la competenţa conştientă la competenţa inconştientă. În competenţa inconştientă, faci lucrurile astea în mod automat, fără să te gandeşti. Faptul că ai, în mod clar, paşii în faţă, te apropie cât mai mult de acea stare şi îţi va scădea dramatic timpul necesar pentru ca acel obicei să devină “o a doua natură”.

Pe final, am o curiozitate: Din experienţa personală, de cât timp ai nevoie ca să-ţi implementezi un obicei nou? Ce anume crezi că scurteaza timpul, astfel încat să ajungi să faci un lucru fără să te gândeşti la el? Vreau să identific pattern-uri şi astfel să putem deveni mai eficienţi în tot ceea ce ne-am propus.

sursa FOTO