.st0{fill:#FFFFFF;}

Dezvoltare personală

Povestea punctelor negre

 May 2, 2011

By  Andrei Boar

În fiecare dimineaţă fac un duş fierbinte. Fac asta pentru că un duş bun mă pune întotdeauna pe picioare şi e o bună ocazie să trec în revistă lucrurile pe care le voi face în ziua ce urmează.

De obicei insist pe lucrurile pe care mă pasionează încercând să răspund la întrebarea: “Care sunt lucrurile pe care abia aştept să le fac azi?” şi încerc să sar peste punctele negre din ziua respectivă.

Ceas

Ce sunt punctele negre

De când mi-am luat obiceiul să mă gândesc la lucrurile din ziua ce urmează să o încep, am observat că aproape întotdeauna evit să mă concentrez prea mult pe anumite intervale de timp.

Şi m-am întrebat “care e motivul pentru care evit să mă concentrez pe acele intervale de timp?”. N-a fost uşor să-mi dau răspunsul, mai greu a fost să recunosc: în acele intervale de timp făceam ceva ce nu-mi place şi ce nu mă reprezintă.

Punctele negre cu alte cuvinte, sunt acele goluri negre care apar în viaţa de zi cu zi şi în care nu trăim cu adevărat. De ce apar aceste puncte negre: pentru că alegem să trăim în securitate fără să evităm confortul aşa cum spune şi citatul de mai jos:

“So many people live within unhappy circumstances and yet will not take the initiative to change their situation because they are conditioned to a life of security, conformity and conservatism – all of which may appear to give one peace of mind.

But in reality nothing is more dangerous to the adventurous spirit within a person than a secure future.”

Chris McCandless

Andrei Roşca o spune clar aici: “Cred, şi spun asta cu tristeţe, că mulţi oameni nu trăiesc cu adevărat. Ce e şi mai trist este că ei cred că trăiesc. Mai mult decât atât, există oameni care se apără atât de bine de spiritul lor de aventură încât încearcă să îi convingă şi pe cei din jurul lor că ar trebui să “play it safe”, să nu rişte şi să nu îndrăznească. Adică să renunţe la a trăi, să devină ca ei.”

Ce e de făcut

1. Recunoaşte punctele negre din zi

Dimineaţa când treci în revistă lucrurile pe care urmează să le faci, sesizează emoţiile prin care treci. Vei observa uşor diferenţa între punctele negre şi intervalele bune:

Punctele negre: te simţi apăsat, obligat să le faci, ai impresia că îţi pierzi timpul când le faci, dacă ar fi depins de tine ai alege să nu le faci ş.a.m.d.

Intervalele bune: te simţi încântat să le faci, simţi că eşti tu însuţi când faci acele activităţi, abia aştepţi să treci la treabă ş.a.m.d.

2. Fă distincţia între puncte negre şi lucruri pe care trebuie să le faci

Uneori sunt anumite lucruri pe care nu vrem să le facem, dar trebuie şi nu sunt dăunătoare. De exemplu, poate n-ai chef să mergi la dentist şi numai gândul că trebuie să mergi te sperie. Nu fă din asta un punct negru. E un lucru pe care trebuie să-l faci şi care e spre binele tău, iar amânarea nu face altceva decât să înrăutăţească lucrurile.

Punctele negre sunt caracterizate de un lucru: se repetă la un anumit interval. Dacă jobul nu te satisface, vei avea stări de disconfort în fiecare zi când mergi la lucru. Perioada în care te afli la job e un punct negru.

3. Ia o hotărâre

Lucrul cel mai important când observi un punct negru în viaţa ta e să faci ceva în legătură cu asta.

De exemplu, eu am observat că şcoala pe care o fac nu-mi aduce niciun pic de satisfacţie. Mi-au trebuit 3 ani de facultate ca să am curajul să recunosc că nu vreau să lucrez în domeniul ingineriei electrice. Şi timp de 3 ani mi-am ascuns lucrul ăsta. Am învăţat şi mi-am făcut medii de bursă şi am crezut că dacă n-am nicio problemă la şcoală, atunci e perfect ok s-o fac. Fals.

Oricum, mai am un an şi n-am de gând să renunţ la ea. Însă ştiu foarte sigur că masteratul n-o să-l mai fac în acest domeniu. Momentan am două opţiuni: să mă axez pe programare sau să lucrez în online. Ştiu că mă pasionează aceste lucruri şi am o stare de “flow” când le fac. Iar dacă aş lucra într-unul din aceste domenii aş şti că nu-mi irosesc viaţa şi nu-mi pierd timpul.

Până la urmă despre asta e vorba: să-ţi trăieşti toate cele aproximativ 12 ore când eşti treaz, nu doar jumătate. Tu cât îţi trăieşti din viaţă?

Andrei Boar


Your Signature

related posts:




Leave a Reply:

Your email address will not be published. Required fields are marked

  1. Genial 🙂 Ai dreptate în tot, eu una îţi dau. Şi adaug că oamenii nu se simt (toţi) ciudat atunci când sunt chinuiţi, pentru că se uită în jur şi li se pare normal.

  2. @Monica Mă bucur că ţi-a plăcut articolul. Într-adevăr, e păcat că anormalul s-a normalizat în halul ăsta la noi…

    @maria Mulţumesc 🙂

  3. Super articol. O ustensila superba pentru a ne da seama in ce masura facem ceea ce e important pentru noi trecand prin gandire, sentimente si actiune. Imi place si citatul 🙂

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}

Get in touch