Încep acest articol prin a-mi cere scuze: v-am promis acest articol acum ceva săptămâni, însă din cauza unor probleme personale n-am putut deloc să scriu.
În urmă cu 3 săptămâni am scris despre 5 lucruri pe care trebuie să le ştii înainte de a porni pe drumul dezvoltării personale şi v-am întrebat Care credeţi că e primul pas pe care trebuie să-l faceţi când alegeţi să vă schimbaţi viaţa? Iată răspunsurile date de cititorii cărora le mulțumesc din suflet pentru că și-au rupt din timp ca să răspundă:
Roxana:
Primul pas cred că este acela de a decide ce vrei să schimbi în viaţa ta. Nu poţi să începi ceva fără să ştii unde vrei să ajungi…
Vlad:
Primul pas, dupa mine, este conştientizarea. Conştientizarea faptului că duci o viaţă care nu te satisface, şi a faptului că poţi să faci mai mult dacă te mobilizezi.
Trebuie să fii conştient că totul în viaţă depinde de tine şi numai de tine!
Raluca:
Primul pas după ce alegi să-ţi schimbi viaţa –> Să nu mai stai pe ganduri. Să acţionezi!
Aurora:
După părerea mea, primul pas spre o schimbare: să gândeşti că ai reuşit deja să schimbi. Să poti vizualiza cum e viaţa ta inclusiv acea schimbare. Cred că asta dă elanul necesar de a trece prin orice de a ajunge acolo.
Anda Iacob:
Să crezi că poţi să faci asta. Dar cu toata fiinţa.
Sau măcar să te saturi de ce a însemnat viaţa ta de până atunci. Şi asta tot cu toata fiinţa 🙂
***
Iată ce aș face eu într-un moment în care aș vrea să schimb ceva la viața mea:
O şedinţă cu tine însuţi
Tu ai avut o şedinţă cu tine însuţi? Îi spun şedinţă pentru că e un moment în care decizi lucruri, însă pe scurt, e acel moment în care te opreşti ca să observi ce ai făcut în ultima vreme, ce poți face mai bine, la ce trebuie să renunți șamd.
Am obiceiul ședințelor cu mine însumi de ani buni și pot spune că m-au ajutat ori de câte ori mă simțeam rătăcit. Rătăcirea, într-o călătorie, are rostul ei pentru că te face să te opreşti, să te uiţi în jur şi să iei o decizie care îţi va schimba cursul călătoriei.
Iată cum decurge la mine o ședință cu mine însumi:
1. Prefer să am un caiet şi un pix alături de mine. Uneori înțeleg mai bine lucrurile prin care am trecut dacă le scriu pe o foaie de hârtie. Deasemenea pot să am o imagine mai bună despre planurile viitoare dacă le scriu. Și e bine să nu pierzi nimic din ședința ta.
2. Neapărat sunt singur. Singurătatea îmi dă liniștea de care am nevoie pentru a lua deciziile cele mai bune. Și recunosc, mai am și obiceiul de a gândi cu voce tare 🙂
3. Am două, maxim 3 şedinţe pe an. Prea mult ședințe îți strică productivitatea, apoi e important să le faci doar aduci când simți că nu mai poți continua dacă nu faci niște schimbări. E foarte ușor să pici în capcana plănuitului. Plănuitul e atrăgător, îți dă senzația că vei face chestii, însă crede-mă: plănuind în exces, nu vei face multe lucruri.
4. Încep cu trecutul. Ideea e să înțeleg lucrurile prin care am trecut. Trec pe foaie toate lucrurile care m-au făcut să simt că aș avea nevoie de un moment de liniște. Apoi îl disec pe fiecare punându-mi întrebări și discutând cu mine însumi: Ce n-a mers? De am făcut asta? Aveam o alternativă ș.a.m.d.
5. Apoi îmi conturez direcțiile în care voi acționa. Direcțiile în care voi acționa le iau de obicei din 2 întrebări: Care crezi că sunt lucrurile care îţi vor rezolva problemele prin care treci acum? şi Ce lucruri noi ai dori să mai faci care crezi că îţi vor aduce împlinire?
Cam atât ar fi în mare. Bineînțeles, formatul unei astfel de ședințe poate să difere în funcție de persoană, însă exercițiul este interesant. Având în vedere că anul acesta e pe terminate vă invit să petreceți o clipă singuri și să analizați anul prin care tocmai ați trecut și să vă faceți planurile pentru 2011 🙂
SUPER ACEST ARTICOL
Foarte tare articolul! Sa poti sa-ti vizualizezi in linii mari chiar si un an din viata ta, fara sa planifici, si deja ai facut primul pas in a realiza o parte din lucrurile pe care ti le doresti cu adevarat. Sfatul meu e sa nu astepti inceputul de an, ci sa incepi sa vizualizezi cum vor arata urmatoarele 12 luni din viata ta incepand chiar acum.
Andrei, personal thanks for this article 🙂
@Ioana Mersi mult, mă bucur că ți-a plăcut articolul. Ne e dor de tine 🙂
Multumesc pentru articol; intr-adevar mi-a folosit. Insa am descoperit ca “sedinta cu mine insami” a durat mai mult decit o sedinta cum imi inchipui eu. De fapt – inca nu s-a incheiat sedinta, si am inceput-o pe 1. ianuarie. Poate pentru ca sunt prea multe lucruri care s-au adunat in categoria “as vrea sa schimb” si am nevoie de mai mult timp de a pune lucrurile in ordine, sa nu ajunga din nou in categorie “nerezolvate”.
Deci un sfat bun pentru oricine care isi propune sa tina aceasta “sedinta cu sine” si poate nu a facut-o niciodata in viata; nu te grabi, lasa-ti timp, nu incheia sedinta prematur, inainte de a “discuta” toate punctele arzatoare.
Ce am realizat pina acum in sedinta imi da foarte multe sperante sa continui sa ma schimb, pina ajung acolo unde mi-am propus. Acum la inceput fac doar “baby steps” dar nu ma grabesc, pentru ca stiu ca sunt pe drumul cel bun.
@Aurora Mă bucur că ţi-a plăcut articolul.
Într-adevăr, o şedinţă cu tine însuţi nu trebuie tratată cu superficialitate, altfel va trebui să tot revii. Mi-a plăcut mult când ai spus că ştii că eşti pe drumul cel bun. Exact sentimentul ăsta îl experimentez şi eu. Am făcut şi eu nişte schimbări în această perioadă. Nu sunt schimbări mari, ci “baby steps” care îşi vor arăta rezultatele într-un viitor nu foarte apropiat. Însă nu aştept rezultatele. Atâta timp cât am sentimentul că sunt pe drumul cel bun, nu am de ce să mă opresc 🙂