Robert T. Kiyosaki – Tata bogat, tata sarac

Mai sus aveţi una din prezentările de la Tedx Cluj, cu Eusebiu Burcaş, prezentare care m-a făcut să înţeleg necesitatea unei educaţii financiare. Probabil că dacă m-ai fi întrebat acum un an dacă am o educaţie financiară, ţi-aş fi spus că da. Că am studiat puţină economie şi că înţeleg unele concepte din acest domeniu.

Însă dacă mă uit acum peste cheltuielile de anul trecut, văd aşa: mulţi bani cheltuiţi pe distracţii. Probabil o să-mi spuneţi: “Hei, dar ai 21 de ani. Ce vrei, să investeşti la bursă?”. Nu; însă îmi pare rău de următoarele lucruri:

niciun ban dat pe o carte. Pentru mine, o carte care mă învaţă ceva e o investiţie.
o grămadă de bani daţi pe ţigări, băutură, distracţii. Practic, eram cetăţeanul ideal al societăţii de consum. Ba chiar, dacă mă trezeam cu o sumă în plus, mă gândeam “hei, mai am ceva bani de stricat”.

“Câţi bani mai ai de stricat?” mă întreba un prieten. “Păi, atât”. “Hai să luăm nişte ţigări la promoţie şi să mergem pe seară în Janis.” Cam ăsta era planul meu financiar săptămânal.

Iar filmuleţul de mai sus m-a convins că trebuie să încep să-mi creez o educaţie financiară. Poate unii cred că la 21 de ani e destul de repede să începi să înveţi cum să foloseşti banii. Mie îmi pare rău că n-am început mai repede. Crearea unui obicei durează cam 66 de zile. Eu în 2 ani de facultate am stricat banii şi nu i-am folosit. Cu siguranţă trebuie să-mi schimb anumite obiceiuri şi să-mi creez altele cu privire la bani, iar dacă e un moment în care trebuie să încep acesta e acum.

Ştiam de cartea lui Kiyosaki, tipul pe care l-a pomenit Burcaş în prezentare. Andrei Roşca ne-a recomandat-o în interviul pe care i l-am luat acum ceva vreme. Chiar şi profesorul de maşini electrice Vasile Iancu de la Politehnică ne-a recomandat-o. Două recomandări venite din partea unor oameni deştepţi sunt suficiente, cred, să te apuci de această carte.

Cine e Robert T. Kiyosaki

Provenit dintr-o importantă familie de profesori, Robert T. Kiyosaki s-a născut şi a crescut în Hawaii. În 1977, a înfiinţat o companie ce a scos pe piaţă primul portofel din nailon pentru surferi, care în scurtă vreme a devenit un produs de mare succes. El şi produsele sale au apărut în Runner’s World, Gentleman’s Quarterly, Succes Magazine, Newsweek şi chiar şi în Playboy.

La 47 de ani s-a pensionat şi se ocupă în continuare de investiţii, în special în domeniul imobiliar.

Trei dintre cărţile sale, Tată bogat, tată sărac, Cadranul banilor şi Ghidul investitorului s-au aflat simultan în top 10 al celor mai bune cărţi vândute. A creat jocul “Cashflow” menit să ajute părinţii şi copiii să iasă din “cursa şobolanului”.

Tata bogat, tata sarac

Kiyosaki n-a avut un tată sărac. Tatăl său a condus Departamentul de Educaţie al Statului Hawaii. Deşi am căutat, n-am reuşit să aflu cine e “tatăl” său bogat. În schimb am găsit un site plin de critici asupra cărţii sale, “Tată bogat, tată sărac”.

Mi-a plăcut cum autorul insistă să ieşim din “cursa şobolanului”. Pe scurt, “cursa şobolanului” e o viaţă de supravieţuire: mergi la servici ca să munceşti să-ţi plăteşti ratele, impozitele ş.a.m.d. iar la final să rămâi fără niciun ban. În România un astfel de stil de viaţă e periculos. După o viaţă în care toţi banii ţi se duc pe cheltuieli care nu-ţi aduc niciun venit, întrebarea ce se pune e: cu ce rămâi la bătrâneţe, când nu mai poţi munci? Cu pensia? Hmm, momentan pensionarii stau la coadă la farmacii, asta dacă au bani de medicamente.

Cartea dezvoltă principii precum investiţia în active, autodisciplina, investiţia în educaţia proprie ş.a.m.d. care te ajută să porneşti pe drumul unei educaţii financiare.

E această carte suficientă ca să ajungi bogat? Nicidecum. Aceasta ar putea fi doar un început bun. Continuarea acestui drum: alte cărţi sau bloguri de educaţie financiară, site-uri de ştiri economice, sfaturi de la oameni care au reuşit ş.a.m.d. Un drum lung, însă cu consecinţe pozitive asupra stării voastre financiare.

Autor&Titlu: Robert T. Kiyosaki – Tată bogat, tată sărac