Stadiile naturale ale vieţii şi dragostei

De multe ori m-am întrebat de ce uneori, lumea parcă e întoarsă cu susul în jos. După ce am citit în cartea despre stadiile naturale ale vieţii, m-am mai luminat puţin. Osho oferă o perspectivă nouă referitor la cum ai putea să iţi creşti copilul fără a-i afecta potenţialul natural vorbind despre ciclurile vieţii. Cunoscându-le ai putea găsi şi tu, o parte din răspunsul pe care îl cauţi.

Osho spune că orice mijloc de a-l ajuta pe copil e greşit, pentru că, copilul nu are nevoie de ajutorul tău, ci de dragostea ta. Potenţialul natural al copilului e necunoscut, deci nu există nici un mod de a-l ajuta aşa cum trebuie pentru a-şi atinge potenţialul natural.

Modul corect e să nu-l ajuţi pe copil. Dacă eşti curajos, nu îl ajuţi. Îl iubeşti, îl ingrijeşti, îl fereşti de pericole, dar nu intervenii în creşterea lui. Viaţa are şapte cicluri clare, care se desfăsoară în cicluri de câte şapte ani fiecare. Dacă înţelegi aceste cicluri, vei înţelege mai multe despre dezvoltarea omului.

Primii şapte ani sunt cei mai importanţi deoarece atunci este creat fundamentul vieţii. În aceşti ani, copilul este condiţionat, umplut cu idei care îl vor bântui toata viaţa, care îl vor distrage de la potenţialitatea lui, care îl vor corupe şi nu îl vor lăsa să vadă lucrurile clar.

Dacă îţi iubeşti copilul, îl laşi să rămână inocent pe parcursul primilor şapte ani din viaţă, necondiţionat, îl laşi sălbatic, un pagân. Nu încerca să-i impui nicio religie, nu îi povestii despre Dumnezeu, nu înainte ca el să-şi manifeste interesul pentru El.

Dacă e lăsat inocent, necorupt de ideile celorlalţi, va fi imposibil să-i distrugi potenţialul. Pentru că primii şapte ani sunt cei mai vulnerabili, protejează-l de orice influenţă, ca el să rămână el însuşi. La şapte ani, va fi bine înrădăcinat, echilibrat, suficient de puternic. Un asemenea copil e ascuţit ca o sabie, are ochi limpezi, intuiţie clară şi are o forţă impresionantă pe care nu o vei vedea nici la un adult.

Deshide-i copilului uşi spre direcţii necunoscute pentru a putea explora. Nu îl face să-i fie frică de eşec, nu îl face să-i fie frică de necunoscut. Acordă-i sprijin. Când pleacă într-o călătorie în necunoscut, trimite-l cu tot sprijinul tău. Nu-l lăsa să fie afectat de temerile tale. Daca ai temeri, păstrează-le pentru tine. Nu îţi descărca temerile pe copil, pentru că asta ar insemna că interferezi.

Al doilea ciclu, de la şapte la paisprecece ani, reprezintă un adaos la viaţă. Acum, copilul începe să cunoască primele nelinişti ale energiei sexuale, dar deocamdată e vorba doar despre un fel de repeţie.

Copii se intalnesc, se amestecă, se joacă, se cunosc. Ar trebui ca, copii să stea împreună, să interacţioneze, chiar să stea goi unii în faţa celorlalţi. Aata ar face ca pornografia să disparăa. Când copilul a văzut atatea fete goale, ce interese ar mai avea să citească reviste deocheate? Dacă vor creşte împreună natural, nu se vor mai purta ca şi cum ar fi două specii diferite de animale.

Copii ar trebui să facă repetiţii pentru viaţa care este pe cale să sosească, trebuie să se pregătească pentru ea. Acum nu există nici un pericol, şi nu va fi nicio problemă dacă copilul are libertatea de a-şi explora energia sexuala crescândă şi nu este condamnat.

Al doilea ciclu e important pentru că te pregateşte pentru al treilea. Dacă ţi-ai făcut temele aşa cum trebuie, te-ai jucat cu energia sexuală într-un spirit de sportivitate, nu vei deveni un pervers, ci te vei purta natural cu sexul opus, iar celălalt sex se va purta natural cu tine.

Între paisprezece şi douăzeci şi unu de ani, viaţa sexuală se maturizează. Dacă repetiţia a mers bine, în cursul celui de-al 3 lea ciclu incepi să te îndrăgostesti. Încă nu există niciun interes biologic, nu îţi doreşti copii, nu eşti intesat să devii soţ şi soţie, aceştia sunt anii jocurilor romantice. Eşti interesat de dragoste, frumuseţe, poezie.

Între douăzeci şi unu şi douăzeci şi opt de ani, e perioada în care tinerii se pot aşeza. Acum îşi pot alege un partener. Acum sunt capabili să aleagă pentru că au trecut prin toata experienţa celor două cicluri trecute ale creşterii. După ce ai intrat în contact cu mulţi, mulţi oameni, se declanşează în tine ceva ce nu s-a mai declanşat în cazul nici unei alte persoane. Şi se declanşează cu o asemenea certitudine încât nu ai cum să te îndoieşti.

Al cincelea ciclu reprezintă cea mai plăcută perioadă a vieţii, este perioada cea mai veselă, armonioasă şi linistită, pentru că partenerii încep să se topească unul în celălalt.

În al şaselea ciclu, se deschide o nouă poartă. Dacă până acum aţi avut o senzaţie de profundă armonie, o senzaţie orgasmică şi aţi descoperit prin ea meditaţia, între treizeci şi cinci şi patruzeci şi doi de ani vă veţi ajuta reciproc să patrundeţi tot mai profund în meditaţie, fără sex, deoarece în acest punct sexul începe să pară copilăresc, adolescentin. La patruzeci şi doi de ani, omul ar trebui să ştie cu precizie cine este.

De la patruzeci şi doi la patruzeci şi nouă de ani, omul pătrunde tot mai adânc în el însuşi şi îşi ajută partenerul în acelaşi sens. Partenerii devin prieteni, nu mai există soţ, nu mai există soţie. Acum e vorba de o relaţie de prietenie, în care fiecare îl ajută pe celălalt să pătrundă tot mai adânc în el însuşi, să devină mai independent, mai singur.

De la patruzeci şi nouă la cincizeci şi şase de ani, această singurătate devine punctul central al existenţei voastre, toate celelalte lucruri îşi pierd semnificaţia. De la cincizeci şi şase la şaizeci şi trei de ani devii absolut ceea ce eşti pe cale să devii, potenţialul înfloreşte, şi de la şaizeci şi trei de ani la şaptezeci, începi să te pregateşti să renunţi la corp. Acum ştii că tu nu eşti corpul, nu eşti nici mintea. Acum dispare totul, cu excepţia eului martor.

Şaptezeci de ani e durata normală de viaţă. Daca lucrurile merg în acest sens natural, omul moare într-o îmensă bucurie, cu imens extaz, pentru ca şi-a găsit căminul.