Steven Pinker – Cum funcţionează mintea

Cei de la editura ALL au lansat o campanie foarte interesanta în care ofereau gratuit cărţi blogerilor pentru ca aceştia să le facă recenzii. Pentru fiecare carte recenzată, vor face 15 minute de voluntariat într-un centru ales de bloger. De asemenea, pentru fiecare comentariu la articolul cu recenzia, vor mai face încă 3 minute de volutariat.
Cartea aleasă de mine a fost Cum functionează mintea, scrisă de Steven Pinker.

Trebuie să recunosc că m-am păcălit puţin. Am ales cartea la recomandarea colegului de cameră care era foarte înebunit de ea. Cartea este într-adevăr super tare, doar că e o carte care merită citită încet(iar eu vroiam să o citesc în una-două zile) pentru că sunt explicate multe concepte, unele mai greu de procesat 😀

Cartea este despre structura complexă a minţii. Mintea este un sistem de organe de computaţie(care procesează informaţia), proiectat prin selecţie naturală să soluţioneze genurile de probleme cu care strămoşii noştrii s-au confruntat încă din era primitivă, în special înţelegerea şi manipularea obiectelor, animalelor, plantelor şi oamenilor din jur, pentru a supravieţui şi a progresa.

Steven Pinker începe cartea vorbind despre diferenţa dintre roboţi aşa cum ni-i imaginăm noi şi roboţii aşa cum sunt ei în realitate. Acestă diferenţă ilustrează designul fantastic de complex care stă în spatele unor fapte ale vieţii noastre psihice pe care noi le considerăm obişnuite. Autorul susţine că e imposibil de programat un robot care să fie capabil să facă ceea ce face un om, pentru că sunt multe elemente care reprezintă o provocare: de la a-l face pe robot să “vadă”, până la a-l face să se deplaseze sau să controleze un braţ.

Un exemplu foarte bun este controlarea mâinii. Mâna poate fi folosită pentru a manevra obiecte de diferite dimensiuni, forme şi greutăţi, pornind de la un buştean şi ajungând până la un bob de orez.

Mâna poate fi configurată ca o strânsoare de cârlig, o apucare cu foarfeca(când ţine o ţigară), o susţinere cu cinci degetecând ţinem o găleată), o apucare cu trei degetecând ţinem un creion, o priză dublă cu două degete(pentru a pune o aţă în ac), o strânsoare sferică(pentru a ţine o minge în mână).

Fiecare strângere necesită o combinaţie precisă de tensiuni musculare care imprimă mâinii forma corectă şi o menţine neschimbată în timp ce încărcătura încearcă să se îndoaie şi să o modifice.

După ce citeşti primul capitol te simţi un geniu doar pentru că eşti capabil să deschizi borcanul de dulceaţă, iar asta pentru că unui robot i-ar fi aproape imposibil să facă asta.

Ar trebui să fie capabil să găsească frigiderul, apoi să deschidă uşa lui, să nimerească raftul corect, să-şi dea seama cum arată un borcan, să facă diferenţa între borcanul de dulceaţă şi cel de zacuscă, să-l scoată din frigider, şi abia apoi să-l deschidă. Şi sunt sigur că ar avea mult mai multe de făcut, asta în timp ce pentru noi e o chestie extrem de banală 😀

Cartea e plină de informaţii interesante şi explică multe dileme: cum a evoluat mintea? de ce se enervează oamenii? de ce ne îndrăgostim? ce ne face să râdem? de ce cred oamenii în fantome? cum percepem? ce e cu emoţiile? de ce îi privim pe unii oameni ca prieteni iar pe alţii ca duşmani? de ce iubim arta, muzica, literatura, umorul, religia, filosofia?

Recunosc că mi-e greu să fac un review liniar pentru că am în cap o avalanşă de informaţii noi. Unele dintre ele, pe un blog specializat ar merita articole separate, poate chiar serii de articole. E o carte excepţională pentru toţi cei care sunt curioşi cum funcţionează mintea şi cum ne influenţează activitatea umană. O recomand cu căldură şi mulţumesc pe această cale editurii ALL pentru că mi-a dat ocazia să o citesc.

Titlu: Steven Pinker – Cum funcţionează mintea

Editura: ALLFA