Tophabits

Dezvoltare personala de la A la Zen

Suntem învăţaţi că…

avem un traseu precis și clasic în viață : grădiniță, școală, liceu, facultate, job, căsătorie și copii. A, şi apoi pensionarea şi nepoţeii.

trebuie să fim politicoși, nu neapărat să spunem tot ceea ce ne trece prin minte, ci ceea ce se așteaptă de la noi

trebuie să iubim, să fim îndrăgostiți și să avem pe cineva aproape de sufletul nostru

după ce terminăm facultatea, trebuie să ne găsim un job, trebuie să fim utili

trebuie să fim mereu în rând cu ceilalți

deja când prieteni apropiați de vârsta ta se căsătoresc, să apară întrebările: ”Dar tu?”

trebuie să îi ascultăm pe părinți, chiar dacă sfaturile lor contravin credințelor noastre, pentru că ei, bătrânii, știu mai bine.

Aceste lucruri reprezintă teoria. În practică, din fericire, avem alegeri. Poţi alege să mergi pe calea clasică sau să te abaţi de la ea. Nu se oferă nici un premiu, nu există un singur răspuns corect. Ce se pune la bătaie? Chiar fericirea ta.

De ce fericirea ta?

Pentru că văd uneori oameni nefericiţi în jurul meu, oameni nemulţumiţi. Unii o recunosc, alţii o ascund. Dar mai mult decât atât, văd şi oameni fericiţi. Aceştia zâmbesc, sunt mulţumiţi, au acea împlinire aparte şi sunt cei care au făcut alegerile corecte. Sunt aceste opţiuni legate de modele teoretice? Nici vorbă, deşi uneori apar suprapuneri.

Cu toate acestea, de multe ori, ţinem cont de modelele teoretice, chiar şi inconştient. Ştim ceea ce se aşteaptă de la noi poate pentru că sunt prea infiltrate în cultura noastră. Uneori a întâlni un om pentru care toate aceste modele teoretice nu reprezintă nimic este ca o gură proaspătă de aer. Un om care are curajul de a recunoaște că este ALTFEL, că este o decizie conștientă a lui de a fi ALTFEL. Şi este fericit.

Nu învinovățesc societatea pentru că impune modele asupra noastră. Pentru unii, aceste modele sunt extrem de importante și chiar utile. Sunt modele morale. Așa ar trebui să fie, așa ar trebui să fii. A fi ALTFEL nu înseamnă a nega toate aceste modele și a face exact pe dos.

A fi altfel înseamnă a prelua controlul asupra deciziilor care te privesc. Da, eu decid să aleg acest traseu pentru că CONŞTIENTIZEZ că este cel mai bun, cel mai potrivit pentru mine la ora actuală.

Aleg să iubesc pentru că asta îmi cere inima, nu pentru că îmi este rușine să fiu singură.

Aleg să fac o facultate/un master pentru că știu că acesta este planul meu, pentru că acest lucru mă va ajuta să îmi împlinesc visele, nu pentru că așa face toată lumea.

Aleg un anumit job pentru că asta îmi doresc să fac, fie pentru bani sau pentru experiența pe care mi-o oferă. Nu îmi aleg un job datorită presiunii care se exercită asupra mea de către familie/prieteni/colegi/societate.

Aleg un om pentru toată viața pentru că el este cel mai bun pentru mine, pentru că îl vreau mereu aproape, nu pentru că părinții sau prietenii mă împing de la spate sau pentru că ”ar fi cazul”.

Nu conteaza dacă urmezi sau nu acele modele de care vorbeam, ci motivația pe care o ai pentru a merge pe calea pe care alegi să mergi.

La o primă privire, ceea ce am scris mai sus poate fi considerat ca fiind pueril sau poate de bun-simţ. Dar cred că sunt deja îndeajuns de multe cazuri în care oamenii fac “ceea ce ar trebui” împotriva a ceea ce vrea inima lor şi acest lucru nu îl pot înţelege. De ce şi-ar nega oameni propria fericire? E absurd. Dar se întâmplă şi sunt prea multe exemple în jurul meu pentru ca să ignor acest aspect.

Vă doresc să fiţi fericiţi!

Sursa FOTO